Episcopul Macarie a oficiat Sfânta Liturghie şi a sfințit Troița de pe Dealul Cerhalom - locul bătăliei evocată de Flavia Teoc în romanul „Kyrie Lex”

Preasfințitul Macarie, episcopul ortodox al Europei de Nord s-a aflat, duminică 18 August, în mijlocul credincioșilor din Parohia Chiraleș, la invitaţia preotului paroh Horațiu Mureșan. La sosire Înaltul Ierarh a fost așteptat de o mare mulțime de credincioși, de preoții: Radu Petri - Șirioara, Mihai Lostun - Vermeș, de preotul paroh și de primarul Comunei Lechința, Romeo Florian. Frumoasa Mara, o fetiță minunată i-a dăruit un buchet de flori părintelui episcop. Ca și o curiozitate în urmă cu 25 de ani, mama Marei, doamna Sanda, atunci de vreo 10 ani, i-a oferit un buchet de flori Arhiepiscopului Irineu, prezent la resfințirea bisericii din Chiraleș. Apoi s-a oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Cuvântul de învățătură a Înaltului Ierarh a fost urmărit cu atenție și bucurie de numeroșii credincioși prezenți. Părintele paroh Horațiu Mureșan a mulțumit pentru bucuria sădită în inimile credincioșilor prin prezența și cuvintele dătătoare de daruri duhovnicești, oferind Preasfinției Sale o icoană cu Maica Domnului. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de doctor Victor Teodor Pop, Cătălin Chetone Tohatan, George Buliga, Ioan Rus și diaconul bisericii, Traian Moraru. Au fost prezenți, împărtășind bucuria celor de aici deputatul Daniel Suciu, administratorul județului Florin Moldovan, fostul parlamentar Ioan Oltean.
După oficierea Sfintei Liturghii, în procesiune, cu icoane și prapori, alaiul în frunte cu Episcopul Macarie și Primarul Romeo Florian, au urcat pe dealul Cerhalom, pe drumul străjuit de salcâmi și frasini, pe acolo pe unde vreme de aproape trei secole și-au purtat pașii spre Biserica de lemn, astăzi monument istoric, credincioșii satului. Aici a fost înălțată o troiță pe locul Sfântului Altar, devenind un spațiu al rugăciunii și al reculegerii.
Pe dealul Cerhalom, în traducere pădure de arbuști, a fost ridicată o troiță monumentală, pe locul în care istoria consemnează bătălia din anul 1068 avându-l în frunte pe Prințul român ortodox Osul Cel Mare. Episcopul Macarie a oficiat slujba de sfințire a acestei troițe amplasată într-o zonă încărcată de semnificații.
Evenimentele de atunci au constituit surse de inspirație pentru mulți scriitori. Troița ridicată pe dealul cântat într-o poezie „piscul tău, piscul victoriei” este datorată jertfelniciei familiei Floarea și Cornel Teoc, părinții scriitoarei Flavia Teoc, cea care a scris un roman intitulat „Kyrie Lex”, cu trimiteri la bătălia din 1068.
Flavia Teoc este scriitoare și traducătoare, a publicat numeroase volume de poezii și proză și este cadru universitar în Danemarca. „Aparțin Chiraleșului doar prin faptul că este locul în care veneam la bunici, petrecându-mi acolo cele mai frumoase vacanțe. Tot acolo am auzit o poveste nemaipomenită spusă de vărul meu Costică, plecat de mult dintre noi. El îmi spusese că în copilăria lui veniseră mulți arheologi de la Cluj care la adăpostul unor paravane înalte au săpat Păluta de-a lungul și de-a latul, căutând acolo nu doar urmele fostului castel al grofului, cât și urmele unei vechi bătălii despre care altfel nu se prea vorbea. Urmele cărei bătălii? l-am întrebat. Bătălia de la Chiraleș, mi-a răspuns cu aerul cel mai firesc din lume. Au trecut mulți ani de la discuția noastră până când pe la începutul anilor 2000, l-am întrebat pe istoricul Tudor Sălăgean dacă îmi poate indica o bibliografie atât despre bătălia de la Chiraleș, cât și despre importanța acestei bătălii în istoria țării noastre. De la el am aflat că, bătălia de pe dealul Cerhalom, din anul 1068 a fost una dintre cele mai importante din istoria Evului Mediu Timpuriu, și a fost consemnată în toate cronicile acelor vremuri.” ne-a spus Flavia Teoc.
Casa părinților din Chiraleș, amplasată la poalele dealului, acolo unde și-a petrecut multe vacanțe, a inspirat-o și i-a dat acel fior lăuntric de a scrie despre trecutul acestor locuri, într-un roman, autoarea divedindu-se a fi un povestitor autentic.
Romanul „Kyrie Lex” a fost foarte bine apreciat de critică. Consemnăm câteva opinii „ În pofida victoriei intrate în istoria ungurilor, rezultatul peste veacuri al infruntării a fost altul. Osul și camarazii săi deși au fost înfrânți definitiv în lupta de la Chiraleș din 1068, sunt învingători la scara istoriei, pentru că urmașii lor au supraviețuit continându-și existența pe aceste meleaguri.Chiar dacă în marile cronici ale Evului Mediu, nimeni nu le-a găsit vreun merit deosebit, se pare că ei și urmașii lor au fost până la urmă învingători. Biruit-au cei invinși cum ar spune cronicarul” (Ilie Săsărman- Răsunetul) „ Kyrie Eleison- Doamne Miluiește, trebuie să fi strigat călăreții regelui Solomon al Ungariei într-o zi frumoasă din toamna anului 1068, într-un loc din nordul Transilvaniei... Dacă ar fi să credem cronicile bizantine și arabe care povestesc despre bătălie, călăreții regelui Solomon au obținut o victorie strălucitoare. Și dacă ascultăm povestea și legendele născute din această bătălie, atât locul bătăliei, cât și satul din apropierea bătăliei, poartă un nume derivat din același strigăt de luptă „Cerhalom și Chiraleș”.(Jorgen Herman Monrad, revista Weekendavisen, Copenhaga, 2021.)
„Kyrie Lex” debutul de romancieră al poetei Flavia Teoc, este o cu totul surprinzătoare combinație între un roman istoric și ceea ce mai nou se numește ego ficțiune... Inteligentă, bine informată, posesoare a unei siguranțe stilistice de invidiat, Flavia Teoc se anunță drept una dintre prozatoarele de mare perspectivă din literatura română a noului val. Romanul „Kyrie Lex” oferă o măsură a indiscutabilelor sale posibilități. (Tudorel Urian-România literară).
”Șarmul acestui roman istoric este dat în principal de vocea narativă, Flavia Teoc, dovedindu-se un povestitor înzestrat” (Victor Cubleșan-Steaua).
În contextul bătăliei de la Chiraleș, opinii interesante și bine documentate despre Osul Cel Mare, are și părintele profesor Nicolae Feier, în volumul de eseuri „Puterea Rugăciunii”. „ Îi vom găsi pe besi (daci) apărând Ardealul împotriva triburilor arpadiene la Chiraleș, capitala prințului român ortodox Osul Cel Mare, care avea lângă locul bătăliei o mănăstire în care, potrivit uzanțelor vremii, era sediul episcopal ortodox bizantin, din moment ce toponimul vine de la Kyrie eleison-Doamne miluiește. Acesta fiind laitmotivul refren al sfintelor liturghii.” Nicolae Iorga, o numește străveghea și marea mănăstire bistrițeană de dinainte de venirea ungurilor. Era anterioară anului 1068 și era așa de mare și odinioară vestită, cu numeroase sate și biserici încât însuși regele Ungariei Bella al IV-lea, se ocupă de trecerea ei sub autoritatea papală, donând satele și averile episcopiei catolice, prin Episcopul Gall.
Faptul că s-a ridicat o troiță la Pălută, acolo unde Flavia Teoc plasează locul bătăliei din 1068, aduce încă o dată în prezent un eveniment, pe care scriitoarea din Chiraleș, pe care noi, cei de aici, o considerăm ambasadoarea satului în Danemarca, s-a străduit să îl salveze de la uitare.
Prin grija primăriei au fost înmânate fiecărei familii un exemplar din romanul Flaviei Teoc.
Sărbătoarea de la Chiraleș, la reușita căreia au contribuit deopotrivă Primăria Lechința și Parohia Ortodoxă Chiraleș, s-a încheiat cu o agapă la Căminul Cultural, o adevărată liturghie după liturghie.