Există o gură de rai pe Valea Bârgaielor care se cheamă – CORCA

Într-o frumoasă zi de august ne-am deplasat, cu cunoscutul folclorist Alexandru Pugna şi cu apreciata solistă de muzică populară, Ioana Hangan, la Corca, important toponim al Văii Bârgaielor, unde se află cea mai numeroasă turmă sau stână de oi din această zonă.

A fost o iniţiativă şi o opţiune a solistei Ioana Hangan să realizeze o emisiune tv într-un frumos cadru natural, cu redactorul de o deosebită vocaţie profesională, Alexandru Pugna.

Aşa am ajuns, nu fără unele peripeţii rutiere, la Corca, una dintre cele mai mari păşuni a comunei Bistriţa Bârgăului, locul de naştere a solistei. Păşunea se află în administrarea Asociaţiei Crescătorilor de Taurine, al cărui preşedinte este Grigore Rus. Am tras la o cabană care aparţine acestei asociaţii.

Asociaţia dispune de 284 bovine mari, din care 150 tineret – mânzat şi 250 viţei. De asemenea, mai dispune şi de 1.200 ovine.

A.C.T. gestionează 560 ha păşune. Preluată în 2007, cu contract de arendare, asociaţia a executat lucrări de curăţare pe 286 de ha, cu fonduri de la UE şi de la buget. Bistriţa Bârgăului administrează păşunile: Vulturul, Jirezi, Poiana Calului, Cofuri şi Pomuleţ. De asemenea, şi cele care aparţin Tihei Bârgăului, respectiv: Cioanca, Prelucii Bistriţenilor, Petreuşer, Piatra Fântânele, Obcioră şi Corca. Pe teritoriul comunei Poiana Stampei, asociaţia are în administrare Muntele Strunior, Piciorul Ilei, Şanţuri, Faţa Vitedă şi Podereiul Struniorului.

Cei 114 membri ai acestei asociaţii sunt beneficiarii folosinţei acestor păşuni. De fapt, sunt proprietarii animalelor din Bistriţa Bârgăului. Gestionarea păşunilor se face prin cinci stâni: Corca, Strunior, Preluci, Poiana Calului, Vulturul.

„Sunt pădurar, ne spune domnul Grigore Rus, preşedintele asociaţiei, şi aparţin de Ocolul Silvic Tihuţa-Colibiţa. Ca preşedinte al asociaţiei, m-am străduit să fiu un exemplu pentru membrii ei. Eu deţin cel mai mare număr de animale din Bistriţa Bârgăului: 24 bovine, 286 ovine şi 49 caprine. Eu şi cu soţia mea, Mărioara, şi cu copiii asigurăm furajele zilnice ale animalelor. De asemenea, trebuie să menţionez că, datorită bunei colaborări cu Consiliul Comunal Bistriţa Bârgăului şi, în special, cu domnul primar Vasile Laba, care a înţeles că cea mai bună gestionare a păşunilor se face de către crescătorii de animale, ni s-a acordat cantitatea de lemn pentru construcţia unui spaţiu locativ care să servească, după cum vedeţi, ca stână. Menţionez că păşunile au fost curăţate în totalitate şi nu s-a înstrăinat niciun leu din suma alocată în această direcţie. În viitor, avem în vedere să promovăm pentru turişti produsele tradiţionale de oaie şi de vacă, a cărnii de miel şi de oaie. În acest sens, menţionez că asociaţia mai deţine un spaţiu în care sunt amplasate două tancuri de răcire a laptelui de vacă, cu o capacitate de 3.000 litri. În dotare, asociaţia mai dispune de o „Dacie Papuc” care colectează laptele de vacă din localităţile: Bistriţa Bârgăului, Prundu Bârgăului, Tiha Bârgăului. Se colectează zilnic 1.500 kg lapte de vacă. Acesta, răcit la 4 grade, este livrat la SC Dorna Lactate, la un preţ avantajos, comparativ cu piaţa judeţului nostru.

În final, stăm de vorbă cu Vasile Bruj, în vârstă de 76 ani, baci la oi. „Eu fac brânza”, ne spune el franc.

- Baciule Vasile, dacă nu-i secret, spuneţi-ne şi nouă care e procedeul de fabricare a caşului de oaie?

- Nu-i niciun secret. Laptele de oaie se pune în bodacă de lemn. Se adaugă cheagul de miel care se găseşte de cumpărat. Acesta trebuie să stea în lapte, cam 30 de minute. Apoi laptele închegat se rupe cu „lefa” (Instrument de învârtit laptele). După ce l-ai învârtit, laptele se lasă 15-20 de minute în budacă. După care cu „batalăul” se mărunţeşte până ajunge uniform, ca bobul de grâu. Pe urmă, baciul îl frământă până când caşul se adună pe lângă „mânuri”. În continuare se separă zărul de caş. Se apasă cu „mânurile” până iese jintuială. Se sfarmă iar mărunt şi se pune în strecurătoare. Apoi se strânge în „toarta budăcii” până se scurge tot lichidul. La sfârşit, se agaţă în cui, până când caşul se usucă în „strecură”.

Recunosc că, la vârsta mea, n-am reuşit să cunosc procedeul de fabricare, la stână, a gustosului caş de oaie. Aşa am avut ocazia să gustăm şi noi, la el acasă, un caş autentic de oaie.

Ioana Hangan, Alexandru Pugna şi subsemnatul aducem sincere mulţumiri gazdelor Grigore Rus, Vasile Bruj şi amfitrioanei Mărioara, nunorii şi întregii familii, pentru condiţiile asigurate în vederea realizării unei emisiuni tv. În mijlocul unei naturi dureros de frumoase, care se regăseşte în cântecele şi doinele din această zonă, atât de armonios valorificate în repertoriul cântăreţei sus amintite, numită de fanii ei şi „Măgheranul Bârgaielor”.