Expoziţia „SUB SCEPTRUL COROANEI – 100 de ANI DE LA ÎNCORONARE”, în data de 8 noiembrie, ora 11, la sediul Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud
În cadrul manifestărilor prilejuite de ZIUA ARHIVELOR IN ROMÂNIA, dar şi a împlinirii a 100 de ani de la ÎNCORONARE, vă invităm să vernisăm împreună expoziţia „SUB SCEPTRUL COROANEI – 100 de ANI DE LA ÎNCORONARE”, în data de 08 noiembrie 2022, ora 11, la sediul Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud. Alături de noi în realizarea acestei expoziţii sunt colecţionarii: Florin Coşoiu, Mihai Buliga şi Lucian Vaida, fapt pentru care le adresăm mulţumiri.
Anul 1918 a reprezentat momentul în care românii au avut şansa afirmării ca naţiune politică, integrându-se în mişcarea de eliberare a popoarelor în condiţiile victoriei principiului naţionalităţilor în Europa, făcând organic parte din istoria europeană şi universală prin crearea României Mari, în mod firesc, prin voinţa lor de emancipare şi unificare exprimată clar în cadrul unor mari adunări desfăşurate la: Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia. Însă momentul 1918 a reprezentat un început al naţiunii române, care trebuia să probeze în continuare maturitatea conduitei sale politice şi nu numai.
Imediat după Marea Unire din 1918 şi recunoaşterea ulterioară a acestui act pe plan internaţional, a apărut ideea încoronării regelui Ferdinand I Intregitorul ca „rege al tuturor românilor”. Organizarea unei ceremonii fastuoase şi puternic mediatizată ar fi marcat, de data aceasta, simbolic, unirea istorică a teritoriilor româneşti sub un singur sceptru asigurând ţării, în acelaşi timp, creşterea prestigiului la nivel internaţional.
Oraşul ales a fost Alba Iulia datorită importanței sale simbolice covârșitoare pentru istoria românilor, pentru că acest oraș a fost capitala lui Mihai Viteazul și locul în care s-a proclamat Unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918.
În 15 octombrie, data aleasă pentru Încoronare, Regele Ferdinand I și Regina Maria au fost întâmpinați în gară de prim-ministrul Ionel Brătianu, de ceilalți membri ai Guvernului, de președinții celor două camere ale Parlamentului și de 40 de invitați străini, între care se afla și viitorul Rege George al VI-lea al Marii Britanii.
Coroanele, cele două simboluri ale regalităţii, au fiecare în spate o poveste inedită. Coroana Regelui Ferdinand a aparţinut unchiului său, Carol I, fiind coroana cu care acesta fusese încoronat în anul 1881 şi care a fost făurită din oţelul unui tun turcesc, capturat în timpul Războiului de Independenţă, Ferdinand adăugând 3 pietre preţioase, reprezentând noile provincii alipite Ţării mamă. În schimb, coroana reginei a fost comandată special la o casă de bijuterii celebră din Paris - Falize, fiind realizată din aproximativ 1,8 kilograme de aur donat de un localnic din Munţii Apuseni. Pentru ceremonia de încoronare au fost comandate şi două mantii, cea a regelui fiind făcută în străinătate, iar cea a reginei în ţară.
Serviciul religios a fost urmat o paradă militară în timpul căreia Ferdinand I și Maria au mers călare în fruntea regimentelor ai căror comandanți onorifici erau, urmată de defilarea celor 20000 de ţărani din toate regiunile ţării. Serbările au continuat cu dineuri oficiale oferite în Sala Unirii și în clădirea teatrului. Serbările Încoronării s-au mutat apoi de la Alba Iulia, la BucureștiŞi judeţul Bistriţa-Năsăud a participat activ la serbările Încoronării, prin delegaţii prezenţi la Alba Iulia şi prin manifestăriile organizate în zilele de 15, 16, 17 octombrie în judeţ, astfel în data de 15 octombrie toate bisericiile au ţinut un Te Deum, la ora 10, iar la 11 în localităţiile mari au fost organizate festivităţi. Corpul profesoral şi elevii Colegiului George Coşbuc de la Năsăud, spre exemplu, au organizat manifestări dedicate evenimentului în data de 16 octombrie.
„Gazeta Bistriţei”, în nr. din 16 octombrie descria evenimentul în următoarele cuvinte: „Cântecele şi declamările frumoase în spirit naţional-patriotic au înduioşat şi au făcut să vibreze aceeaşi emoţiune sfântă sufletelor tuturor celor ce au luat parte la aceste producţiuni.
Şi acum fiecare la lucrul şi la datoria sa.”
Cu stimă,
Şef Serviciu,
Dr. Cornelia VLAŞIN
Citiţi şi:
- Expoziţia "Sub sceptrul Coroanei – 100 de ani de la Încoronare" va fi vernisată în 8 noiembrie, la filiala judeţeană a Arhivelor Naţionale
- Trenul Regal, într-o călătorie simbolică de la Cluj-Napoca la Alba Iulia, cu ocazia aniversării Centenarului Încoronării Regelui Ferdinand și a Reginei Maria
- Expoziţia Alba Iulia – oraşul Încoronării suveranilor României Mari, la Casa Argintarului
- Prof. Ioan Seni din Năsăud și prof. Ilie Mare din Ilva Mică, la sesiunea de comunicări „100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria la Alba Iulia”
- Regele Ferdinand al României
Comentarii
Anul acesta pe 15 octombrie s-au împlinit 100 de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria care a avut loc în Catedrala Reântregirii din Alba Iulia. De altfel, încoronarea suveranilor României Mari din 15 octombrie, 1922 reprezintă desăvârsirea actului istoric al Marii Uniri din 1 Decembrie, 1918 de la Alba Iulia. După cum se stie, în perioada interbelică si la Bistrita, Piata Centrală se numea Piata „Regele Ferdinand” iar Bulevardul Republicii purta numele Bulevardul „Regina Maria”. Imediat după instalarea comunismului in România, mai exact după proclamarea republicii din 30 decembrie 1947, Piaţa Regele Ferdinand a devenit Piaţa Stalin, ulterior fiind redenumită Piata Centrală iar Bulevardul Regina Maria a fost numit Bulevadul Republicii, denumire păstrată si astăzi, desi abdicara Regelui Mihai si proclamarea republicii din 30 decembrie 1947, s-a făcut sub amenintarea tancurilor sovietice. Nici după revolutia din 1989, la Bistrita nu s-a făcut nimic pentru revenirea strazilor sau pietelor la denumirea din perioada interbelică, desi in multe alte orase s-a făcut acest lucru in anul 2018 cu prilejul aniversării centenarului Marii Uniri. Desi schimbarea denumirii unor străzi depinde doar de vointa administratiei locale, la Bistrita se invocau mereu cheltuielile legate de schimbarea actelor de identitate pe care trebuie să le suporte cetătenii care locuiesc pe străzile respective. Nimic mai fals, deoarece în cazul în care o stradă primeşte o nouă denumire, cetăţeanul nu plăteşte nimic atunci când vine să-şi preschimbe actele de identitate. Potrivit OUG 14/07/2005 şi a normelor metodologice, cheltuielile legate de schimbarea cărţii de identitate se suportă de către autorităţile locale, costurile ridicându-se la suma de 8 lei de persoana. Este adevarat că firmele si institutiile trebuie să îşi schimbe si ele antetul pe toate documentele, iar oamenii trebuie să-şi schimbe pe lângă actul de identitate si paşapoartele , permisele de conducere auto, etc. Dar si aici se puteau găsi solutii pe plan local. Dar, cu toate că ar fi ar fi fost o bună oportunitate măcar acum cu ocazia aniversării Centenarului Încoronării Regelui Ferdinand și a Reginei Maria să dea curs repetatelor solicitări ale Clubului Monarhistilor Bistriteni de revenire la revenirea interbelică a bulevardului Republicii si a Pietei Centrale, actualul primar liberal al Bistritei, domnul Ioan Turc a ratat această ocazie:
(Vezi si: https://rasunetul.ro/interviu-dr-marius-pop-am-depus-la-primarie-o-harti...)
Este totusi meritul Serviciului Judetean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud de a marca Centenarul Incoronării Suveranilor României Mari , printr-o inspirată expozitie cu tema: „SUB SCEPTRUL COROANEI – 100 de ANI DE LA ÎNCORONARE”, organizată la sediul institutiei condusă de doamna Dr. Cornelia VLAŞIN.
Exista solutii,domnule Toni! De exemplu: Pana la expirare ,sa se pastreze vechea denumire,sa coexiste un timp ambele denumiri (placute),pana cetatenii se obisnuiesc, etc....Oare, in 1948 cand au schimbat denumirea bulevardului(strazii),a intrebat cineva ,ceva? Noi avem argumente solide ! : Istoria,Traditia, Educatia tineretului! Sa nu ne impiedicam prosteste de (in) niste motive banale ,birocratice !Cu respect,MNPop
Adaugă comentariu nou