EXPUNEREA LA SOARE SI MELANOMUL

      Cunoscuți în limbajul popular sub denumirea de „alunițe”, nevii melanocitari (pigmentari) sunt mici pete sau excrescențe la nivelul pielii, cu o culoare mai închisă decât aceasta, variind de la nuanțe de roz până la maro închis. Nevii constau în aglomerări de melanocite (celulele care produc melanina, respectiv pigmentul care dă culoarea pielii).

    Alunițele diferă nu doar în privința culorii, ci și a formei, mărimii și a numărului prezent pe suprafața corpului. În general, o aluniță obișnuită nu are un diametru mai mare de 6 mm, are marginile bine conturate, iar culoarea este uniformă și influențată de tenul persoanei (are un colorit mai intens cu cât tenul este mai închis la culoare). De asemenea, unele alunițe pot dezvolta fire de păr.

     Majoritatea persoanelor prezintă alunițe. Cu unele ne naștem (alunițe congenitale), pe altele le dobândim în timp, preponderent în copilărie și adolescență. Când alunițele își încheie procesul de dezvoltare, se stabilizează și nu își mai modifică forma, dimensiunea etc. Alunițele apar ca urmare a unei supraproducții de melanină.

      În majoritatea cazurilor, alunițele sunt inofensive. Ele pot fi însă înlăturate printr-o intervenție chirurgicală dacă au un aspect inestetic, sunt incomode (de exemplu piesele de vestimentație jenează sau traumatizează alunița sau aceasta e poziționată într-o zonă în care îngreunează bărbieritul sau tunsul etc). Melanomul malign se poate dezvolta dintr-o aluniță sau în apropierea ei, de aceea o atenție deosebită trebuie acordată observării și examinării alunițelor (atât a celor vechi, cât și a celor noi care apar). Totodată, un melanom se poate ascunde sub aspectul unei alunițe normale, și numai o consultație de specialitate poate face această diferență.

       Persoanele cu nevi multipli prezintă un risc crescut de a dezvolta melanom, în special cei cu pielea foarte deschisă, ochii albaştri/verzi şi păr roşcat/blond/şaten. Studii genetice au arătat că aceeaşi mutaţie (CDKN2A) este responsabilă atât de apariţia melanomului, cât şi a nevilor cu probleme (atipici/displazici). Deși alunițele sunt prezente la foarte multe persoane, anumite tipuri de nevi predispun către dezvoltarea melanomului malign, la fel și un număr ridicat de alunițe.

        În funcţie de celula de origine, există 2 tipuri principale de cancer cutanat epidermic: carcinoame şi melanom. Prima categorie afectează în general vârstnicii şi determină rar metastaze sau deces.  Melanomul reprezintă una dintre cele mai agresive tumori umane şi afectează o categorie mult mai tânără de populaţie. Astfel, prevenţia melanomului joacă un rol important în dermatologie, iar una dintre cele mai eficiente metode o reprezintă controlul periodic al alunițelor (nevilor). Printre factorii de risc ce favorizează dezvoltarea unui melanom malign se numără prezența nevilor atipici (displazici) și numărul ridicat de alunițe normale.

      Melanomul malign este o boală letală dacă nu este depistată la timp, dar tratabilă dacă este descoperită în faza incipientă, de aceea se recomandă examinarea alunițelor o dată pe an și ori de câte ori sesizăm modificări neobișnuite ale acestora. În general, melanomul malign apare frecvent pe spate la bărbați și pe picioare la femei. Melanomul este o boală letală, care dacă nu este depistată în stadiul incipient, avansează rapid, fără posibilitatea unui tratament curativ care să încetinească sau să oprească metastazarea.

     Dintre toate tipurile de cancer de piele, melanomul malign este asociat cu prezența alunițelor. Se pare că alunițele sunt atât indicatori ai riscului de a dezvolta cancer de piele, cât și baza din care se dezvoltă unele melanoame. Deși are o incidență mai mică decât a celorlalte cancere de piele, melanomul malign are o evoluție mult mai rapidă. Este un cancer agresiv, care apare prin dezvoltarea haotică și necontrolată a melanocitelor (celulele din piele care produc pigmentul de culoare, respectiv melanina).

     Cancerele de piele pot fi nedureroase, de aceea o modificare de orice tip ne-ar putea ajuta în detectarea precoce a acestei boli. Dermatologii recomandă auto-examinarea alunițelor cel puțin o dată pe lună. Este important să acordăm atenție modificărilor acestora și în același timp să observăm noile alunițe care apar. Uneori leziunile maligne incipiente pot fi confundate de pacient cu alunițele inofensive, ori numai un consult de specialitate poate sesiza diferența subtilă dintre ele. De aceea se recomandă o consultație de rutină la un medic dermatolog în fiecare an pentru examinarea nevilor. Persoanele cu multe aluniţe trebuie evaluate periodic de către un dermatolog cu experienţă în monitorizarea nevilor şi cu competenţă în dermatoscopie.

      Prevenţia melanomului joacă un rol important în dermatologie, iar una dintre cele mai eficiente metode o reprezintă controlul periodic al alunițelor (nevilor). In termenii preventiei, foarte importanta este limitarea expunerii la soare și protecția solară, precum și examinarea perioadică a alunițelor ne pot ajuta să reducem riscurile apariției, respectiv evoluției melanomului malign.

     În vederea lărgirii cunoștințelor, este important să știm cîte ceva privind fenotipurile de piele.  Tipul 1: piele deschisă, sensibilă, cu pistrui, ochi deschiși, păr blond, nu se bronzează ci se arde. Tipul 2: aproape similar cu cel anterior, bronzare lentă cu arsuri dacă stă neprotejat mai mult de 20 minute. Tipul 3: piele de culoare medie, ochi de culoare închisă sau deschisă, păr șaten, bronzare rapidă și simplă, adesea cu arsuri. Va trebui să evite expunerea în timpul prânzului (12-16), să poarte pălărie și ochelari să-și protejeze nasul, gâtul, buzele, cu creme protectoare. Tipul 4: piele maronie puțin sensibilă, cu ochi culoare închisă, păr de culoare închisă sau șaten. Se bronzează rapid, durabil, cu arsuri ocazionale. Tipul 5: piele închisă, prea puțin sensibilă, ochi și păr închise la culoare. Se bronzează uniform, pot sta neprotejati și timp de 60 minute. Tipul 6: piele neagră prea puțin sensibilă, au ochii închiși la culoare, păr negru. Se ard foarte rar, pot sta neprotejati și 90 de minute.

         Este necesar să mergem la specialist dacă observăm următoarele:  modificări ale mărimii, formei, culorii alunițelor sau orice alte aspecte neobișnuite (sângerări, inflamații, mâncărime, cruste, secreții etc.); identificăm o aluniță care a apărut dintr-o dată, are un aspect total diferit de al celorlalte sau crește foarte rapid; observăm o „migrare” a pigmentului aluniței în zona apropiată. Atunci când ne examinăm alunițele trebuie să acordăm atenție în egală măsură și zonelor mai ascunse sau mai greu accesibile, precum urechile, scalpul, zona genitală, zona dintre degete sau de sub sâni.

        Dermatologii recomandă pacienților utilizarea unui acronim („ABCDE”) pe care să-l aibă în vedere în timpul unei auto-examinări a alunițelor. Mai exact 5 aspecte care trebuie observate pentru depistarea unor posibile indicii ale prezenței unui melanom. Asimetria – o aluniță este în general simetrică; o modificare asimetrică a formei ar putea fi semnul unei dezvoltări necontrolate de celule. Bordurile (borders/marginile neregulate) – marginile aluniței nu sunt precis conturate, sunt difuze sau inegale. Culoarea modificată – alunițele sunt în general colorate uniform, ar trebui să ne îngrijorăm însă dacă unele zone ale aluniței devin mai închise la culoare sau roșiatice; în general o aluniță care are cel puțin trei nuanțe de maro indică prezența unui melanom. Diametrul – trebuie să fim atenți la o creștere rapidă a dimensiunii aluniței, iar dacă depășeste 1 cm ar trebui să solicităm o consultație dermatologică. Evoluția aluniței – dacă în ultimele săptămâni sau luni au fost vizibile modificări semnificative la nivelul acesteia.

        Pe lângă modificările de culoare, formă etc. specifice nevilor care prezintă celule canceroase un alt indiciu important este rapiditatea cu care aceste schimbări au loc. Auto-examinarea trebuie completată cu consultul unui medic dermatolog. Diferența între benign (inofensiv) și malign (cancer) nu o poate face decât un specialist.

                               Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sănătății DSP BN