Fericiţi, credincioşi şi harnici, prislopenii au împlinit vârsta de ...625 ani!

Într-o organizare de excepţie şi o atmosferă de mare patriotism, cu o implicare sufletească deosebită, locuitorii cunoscutului cart. Liviu Rebreanu, oraş Năsăud, fosta localitate Pripas, apoi cu denumirea de Prislop, au trăit emoţionante şi sensibile clipe de bucurie şi satisfacţie la sărbătorirea unui important eveniment din existenţa frumoasei şi iubitei localităţi (Prislop) Liviu Rebreanu, care „a împlinit frumoasa şi venerabila vârstă de 625 ani de existenţă”, în mirificul univers al plaiurilor prislopene.

Această sărbătoare de suflet, pentru fericiţii, credincioşii, frumoşii, harnicii şi ambiţioşii prislopeni – Sărbătorirea a 625 ani de atestare documentară a localităţii, s-a derulat la Căminul Cultural din cart. Liviu Rebreanu, în prezenţa a numeroşi locuitori, prislopeni, urmaşii personajelor celebre – Ion şi Ana – din romanul „Ion” al romancierului şi ctitor al romanului românesc modern – Liviu Rebreanu, a numeroşi şi importanţi invitaţi, personalităţi oficiale locale, mass-media, tiner etc.

Deosebita activitate a fost organizată de către Primăria Năsăud şi Consiliul Local Năsăud, prin inimosul consilier local col. (r) Ioan Boţan, preşedinte al Secţiunii Istorie al Despărţământului Astra Năsăud şi moderatorul acţiunii, împreună cu Ioan Pop, consilier şi cu participarea şi implicarea Despărţământului Astra Năsăud.

În deschiderea evenimentului, col. (r.) Ioan Boţan a făcut un pertinent şi elocvent expozeu privind istoricul şi conjunctura în care a fost înfiinţat şi atestat Prislopul în urmă cu 625 ani, care a precizat: „Sărbătorim, cu zâmbetul pe buze, prima atestare documentară a localităţii noastre dragi, în urmă cu 625 ani, împreună cu un grup de 7 localităţi, printre care Luşca, Mintiu etc., care la 1392 sunt menţionate în documente, de la Mănăstirea Mănăştiur din Cluj-Napoca.

În 1720 erau aproximativ 200 de locuitori în localitate, conform documentelor, iar în urma recensământului din 2002 s-a ajuns la 800 de locuitori, care au muncit şi sunt gata oricând să-şi apere drepturile.

La ora actuală, localitatea este frumoasă, modernizată şi o iubesc, de aceea m-am restras de la Cluj-Napoca. Aici mă simt acasă şi am relatat multe despre Prislop şi prislopeni în cartea pe care am scris-o – „Liviu Rebreanu şi Prislopul lui Ion”, dar să ştiţi că uliţa Bolătăului arată ca în Elveţia, acest fapt datorându-se şi d-lui primar al oraşului Năsăud”, a mărturisit în cuvântul său Ioan Boţan.

A onorat cu prezenţa primarul oraşului Năsăud, Mircea Romocea, care a făcut un pertinent expozeu al însemnătăţii acestei zile pentru prislopeni, punctând faptul că „Vă adresez un prietenos salut din partea autorităţilor locale şi vă felicit pentru ceea ce aţi realizat şi faceţi în localitatea (Prislop) Liviu Rebreanum împreună cu cei care au scris despre localitate. Este important să punctăm cei 625 de ani de la atestarea documentară, iar localitatea a devenit atât de cunoscută, după publicarea romanului „Ion” de Liviu Rebreanu, încât nici prislopenii nu ar fi crezut acest fapt, din 1958 devine localitate componentă a oraşului Năsăud, cu oameni harnici, truditori şi respectuoşi”.

PC preot paroh Mihai Mânzat de la Biserica Ortodoxă din cart. Liviu Rebreanu a punctat faptul că „Suntem foarte onoraţi de prezenţa d-lui primar Mircea Romocea, dl. col. (r.) Ioan Boţan a făcut un arc peste timp al localităţii ca să ştim cine am fost, cine suntem acum, unde am ajuns. Prislopenii sunt foarte harnici, sunt buni gospodari, iar preotul trebuie să aibă grijă de şcoală, bibliotecă şi de credincioşi, localitatea având un renume mare”.

Preşedintele Ligii Scriitorilor Năsăud, profesorul şi scriitorul Ioan Mititean: „Nouă ne revine sarcina de a aduce un salut din partea astriştilor şi a scriitorilor din Liga Scriitorilor, din care face parte şi Ioan Boţan. Este necesar să readucem satul şi istoria lui în atenţia publicului, să scriem istoria lor.

Satul Prislop şi Luşca sunt două sate surori, sub comanda aceluiaşi primar.

Am adus satul Luşca în volumul de 600 de pagini, intitulat „Amintiri de peste râu”, pe care-l înmânez ca semn de prietenie lui Ioan Boţan, iar corurile pe patru voci din cele două localităţi au fost premiate”.

Prof. Ioan Seni, preşedintele Despărţământului Astra Năsăud: „Vă aduc salutul de la Alba Iulia a Societăţii 1 Decembrie, a Societăţii „Astra” a colectivului de la revista „Gând Românesc”. Este un moment de mare sensibilitate că un grup de români discută sentimente patriotice româneşti legate de aceste frumoase meleaguri şi să aducem un omagiu personalităţilor acestor locuri pentru ce au făcut şi fac”.

Preşedinta Cercului Astra oraş Năsăud, Floarea Pleş, a făcut un amplu şi lămuritor expozeu referitor la realizările prislopenilor, modul de emancipare a localităţii şi persoane care au contribuit la formarea imaginii valoroase a Prislopului, printre care a menţionat pe col. (r) Ioan Boţan, jurnalist Ioan Lazăr, ing. şi senior editor Vasile Tabără etc. Sunt prezenţi 14 astrişti, 10 din Liviu Rebreanu.

Prislopenii sunt foarte evoluaţi prin comportomanent, prin educaţie, prin oamenii de cultură pe care îi au şi i-au avut, ridicând ştacheta valorii localităţii.

A făcut două propuneri pertinente: referitor la înfiinţarea unui Registru mare de bord, îm care col. (r.) să noteze toate evenimentele din (Prislop) Liviu Rebreanu şi cea de a doua, deshumarea tatălui lui Liviu Rebreanu, Vasile Rebreanu, împreună cu fiul, Sever Rebreanum din cimitirul Năsăud şi mutarea în Cimitirul Ortodox al bisericii din Liviu Rebreanu, cât şi îngrijirea mormântului eroilor Ion şi Ana şi modernizarea acestuia, cum a mai propus acest lucru şi nepotul lor, jurnalistul Ioan Lazăr, în ziarul „Răsunetul”.

S-a cântat „Mulţi ani trăiască!”, urmând o frumoasă agapă prietenească pentru cei 625 de ani de existenţă a prislopenilor!

O frumoasă, necesară şi utilă lecţie de istorie şi de reverberaţie patriotică.

La mulţi ani prislopenilor! La mulţi ani, Liviu Rebreanu!