Finanţările europene şi “buna rânduială” a bugetului croiesc destinul european al comunei Tiha Bârgăului

Primăriile din judeţ au ajuns la fundul sacului atunci când vine vorba despre buget. Mai toate autorităţile locale îşi pun speranţe într-o rectificare bugetară – pozitivă – care să mai salveze cumva un an dificil. Până vin bani de la Bucureşti, fiecare edil se descurcă aşa cum ştie mai bine, gestionându-şi austeritatea.

         La Tiha Bârgăului, investiţiile finanţate din fonduri europene sau de la bugetul local îşi văd de drum, chiar dacă există şi sincope sau bariere instituţionale.

Peste 16 kilometri de drum forestier, modenizaţi prin fonduri europene

         Primăria Tiha Bârgăului  implementează un proiect în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, pr Măsura 125/ b - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii. Practic, prin acest proiect cu finanţare europeană de circa 1,5 milioane euro (6,234 milioane lei) se ve moderniza un drum forestier din zona Piatra Fântânele.

         “Lucrările au început deja, sperăm să ne ajute şi vremea. Licitaţia a fost adjudecată de SC Comlorela SRL, care a pornit execuţia. Fiind vorba despre circa 16 kilometri de drum, va fi doasr pietruit. Acest drum va asigura legătura atât cu Leşu, cât şi cu Lunca Ilvei. Această investiţie reprezintă o oportunitate atât pentru societăţile comerciale din zona exploatării forestiere şi nu numai, dar şi din punct de vedere turistic, pentru că este o zonă foarte frumoasă. La fel de importnat este şi pentru locuitorii din cele două Iliuţe, adică pentru aproximativ 60 de familii.

         Terminarea execuţiei este prevăzută pentru anul 2014. Oricum, la finalizarea investiţiei, un cetăţean din Lunca Ilvei va ajunge la Drumul Naţional 17 în circa o jumătate de oră, iar de aici drumul va fi parcurs mai uşor spre Bistriţa, dacă ne gândim şi la situaţia drumului judeţean de pe Valea Ilvelor”, explică primarul Vasile Dologa.

         Dacă nu ar fi accesat această finanţare din fonduri europene, Primăria Tiha Bârgăului nu ar fi avut posibilitatea să amenajeze acest drum, date fiind şi constrângerile bugetare actuale.

         Autorităţile locale bârgăuane mai au în implementare şi un alt proiect cu fonduri europene, însă aici situaţia este diferită. La fel ca şi alte administraţii din judeţ, Tiha Bârgăului urmează să înfiinţeze un centru de informare şi promovare turistică, proiect derulat tot prin PNDR, măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice.

         Documentaţia a fost depusă la  Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 6 Nord-Vest Satu Mare, fiind aşteptate avizele. În prezent, lucrurile stagnează, Primăria Tiha Bârgăului semnând un act adiţional pentru prelungirea cu lase luni a duratei de implementare.  Proiectul, în valoare de circa jumătate de milion lei, va avea ca finalitate amenajarea unui imobil din Mureşenii Bârgăului, ca centru de informare turistică. Locaţia nu a fost aleasă întâmplător, cu tocmai pentru a putea oferi informaţii şi despre zona Colibiţa şi despre Piatra Fântânele.

Prin GAL Bârgău-Călimani, va fi amenajată o micro piaţă agroalimentară

         Comuna Tiha Bârgăului este partener în Grupul de Acţiune Locală Federaţia pentru Dezvoltarea Zonei Rurale „Bârgău - Călimani”. GAL FDZR Bârgău-Călimani este beneficiar al proiectului “Funcţionarea Grupului de Acțiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului”, finanțat prin PNDR – axa 4 LEADER, sub-măsura 431.2.

         Autorităţile din Tiha Bârgăului au depus un proiect pentru amenajarea unei mici pieţe agroalimentare, în valoare de aproximativ 60.000 euro. Spaţiul a fost identificat lângă Căminul Cultural din Tiha Bârgăului, tocmai pentru a fi în zonă central şi uşor de racordat la utilităţi.

         Pe viitor, tot prin fondurile derulate prin FDZR “Bârgău-Călimani”, autorităţile locale se gândesc la continuarea amenajării zonei de la Valea Străjii, pentru picnic şi campare.

         Deocamdată, în spaţiul îngrădit, au fost puse şase filigorii, unde turiştii pot servi masa sau pot pregăti …un grătar. Pe viitor, potrivit primarului Vasile Dologa, aici ar urma să apară un teren de sport sau un spaţiu special pentru cei cu rulote.

 Căminul cultural din Mureşenii Bârgăului – reabilitat din temelii

         Lucrările de reabilitare a Căminului Cultural din Mureşenii Bârgăului au început, frima Miron Construct din Beclean fiind cea care şi-a adjudecat contractul, în urma procedurii de achiziţii publice. Pentru că este vorba despre o investiţie susţinută totalmente din bugetul local, iar valoarea ajunge la circa 700.000 lei (cu TVA inclus), ritmul de execuţie va depinde şi de posibilitatea Primăriei de a achita lucrările. Primarul Vasile Doloiga speră ca lucrarea să fie terminată anul viitor, pentru a deservi locuitorii acestui sat.

         Tot din bugetul local au fost finanţate şi lucrările de igienizare la şcolile d epe raza comunei Tiha Bârgăului, nu puţine la număr. Astfel, la şcoala din centru au fost realizate grupuri sanitare, cu apă curentă, plus fosă sptică şi toate celelalte necesare armoniei cu mediul. La şcoala de pe Valea Tureacului, sălile de curs au fost zugrăvite, a fost pus parchet. În total, micile reparaţii de la şcoli au ajuns la un cuantum de circa 130.000 lei. Şi aprovizionarea cu lemne a fost făcută din timp, astfel că acum, când temperaturile au scăzut simţitor, în unităţile şcolare din Tiha Bârgăului este cald. 

         De altfel, multe investiţii din această comună răsfirată au fost susţinute cu bani strict din bugetul local, fie că vorbim de şcoli, de cămine cultural, unităţi de cult etc. Chiar şi terenul sintetic de sport, început pe renumita Ordonanţă 7/2006 de dezvoltare a infrastructurii din mediul rural, a fost finalizat tot cu fonduri locale.

  ***

         Dacă de la Guvern nu sunt bani pentru investiţii majore, măcar să fie plătite drepturile persoanelor cu dizabilităţi… Din păcate, drepturile persoanelor cu handicap, şi vorbim de un număr de 33 dosare, sunt restante de o lună. Situaţia nu este singulară în judeţ.

         Primarul Vasile Dologa spune că lucrurile s-au împotmolit un pic pe la Bucureşti, iar acest lucru se resimte pe plan local.

         “Acem multe alte proiecte, dar lucrurile s-au împotmolit undeva. Ţinem multe proiecte la sertar, în aşteptarea unei oportunităţi de finanţare. Avem studii, proiecte tehnice, documentaţii pregătite pentru reabilitări de şcoli, aducţiuni de apă, electrificări, modernizări de drumuri  etc. Pe multe astfel de programe, am fost neeligibili”, susţine Vasile Dologa.

*** 

         Una dintre marile dureri rămâne Iliuţa Bozghii, un sat pitoresc, dar luminat cu lampa.  Cadrul legislativ şi lipsa fondurilor au condus la stoparea programului de investiţii lansat în perioada 2007-2009. Costurile pentru electrificarea zonei sunt ameţitoare, nu neapărat dacă te sui pe stâlp.

         Potrivit primarului din Tiha Bârgăului, Vasile Dologa, aici locuiesc permanent 60 de familii, au şcoală şi Biserică. Vara, numărul locuitorilor se dublează, vin oamenii “la vărat”. Primăria nu are bani pentru o astfel de investiţie, iar în “marea electrificare” fondurile au ajuns doar pentru Ciosa. “Pentru fiecare kilometru de reţea, costurile se ridică la circa 2 miliarde lei vechi, plus postul de transformare şi toate celelalte”, recunoaşte edilul bârgăuan. Altfel spus, singura speranţă stă într-un program guvernamental.

 *** 

Piatra Fântânele nu poate deveni staţiune fără apă, canal şi curent electric

         Piatra Fântânele o zonă care poate şi a început să fie exploatată turistic nu are şanse prea mari ca în perioada următoare să fie declarată staţiune de interes măcar local.

         Pentru a face demersuri în acest sens, trebuie îndeplinite o serie de condiţii, şi anume infrastructura de utilităţi, apă/apă uzată şi electritate.

         “Fără apă şi canalizare, nu putem solicita ca Piatra Fântânele să devină staţiune. Problema reţelei de apă este una foarte mare. Noi am avut pregătit un proiect pentru aducţiunea de apă, dar nu am fost declaraţi eligibili, din cauza numărului mic de beneficiary, şi anume 150 de familii care locuiesc la Piatra Fântânele. 

         În aceste condiţii, singura soluţie este un parteneriat public-public, şi mă refer la un demers comun al Primăriei Tiha Bârgăului cu populaţia, prin împărţirea costurilor, pentru că este vorba despre 15 kilometri de reţea”, explică primarul Vasile Dologa.

         Este un model de autogospodărire, practicat şi prin alte ţări, unde comunitatea a înţeles povestea cu “ajută-te singur”.