Fum alb la Palat: primarii bistriţeni au un lider. Pe lechinţeanul Romeo Florian

Primarul Romeo Florian este noul preşedinte al filialei judeţene a Asociaţiei Comunelor din România, pentru perioada 2013-2016. Edilul din Lechinţa l-a avut drept contracandidat pe democrat-liberalul Sorin Hognogi (Spermezeu), care a deţinut funcţia cu titlu de interimat. De altfel, acesta a fost şi organizatorul alegerilor, dar nu e pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine are „majoritatea”. Din capul locului trebuie spus că funcţia nu este retribuită, ba mai mult implică cheltuieli. Poate doar la capitolul imagine este ceva de câştigat…
În Consiliul Director au fost cooptaţi, în urma votului, patru primari ai PSD – Romeo Florian (Lechinţa), Gheorghe Onul (Salva), Ioan Cira (Monor) şi Ioan Pugna (Negrileşti), trei ai PDL – Sorin Hognogi (Spermezeu), Valer Avram (Măgura Ilvei) şi Ioan Mureşan (Nuşeni), doi ai PNL – Ioan Moniţa (Romuli), Dumitru Bendean (Miceştii de Câmpie), plus Paul Ştir (Căianu Mic) de la PP-DD şi Martonos Tamas (Braniştea) de la UDMR.
„Mulţumesc pentru încredere şi sper să reuşim să pornim această asociaţie, să devină cu adevărat funcţională. Îmi propun să reuşim să ne impunem la nivelul Guvernului doleanţele noastre, pentru că de aici, de jos, le simţim cel mai bine”, a declarat Romeo Florian, după ce a fost învestit în funcţie.
Pentru funcţia de cenzor a fost propus, iniţial, Dumitru Buşcoi, primarul Zagrei, pentru că este expert contabil, dar acesta a spus că nu aleargă după funcţii. Finalmente, a fost desemnat Ioan Suciu, cenzor la Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene.
***
După discursurile oficiale, părea că şedinţa nu se va putea desfăşura. Practic, după Statutul Asociaţiei Comunelor din România, doar vreo câţiva primari ar fi avut dreptul să-şi exercite dreptul de vot. La nivel naţional, oficial, din această structură asociativă fac parte doar comunele Lunca Ilvei, Dumitra şi Monor. Şi celelalte consilii locale din Bistriţa-Năsăud au adoptat în ultimii ani astfel de hotărâri, dar documentele nu au fost transmise. În plus, pentru a putea vota, trebuia ca acea cotizaţie anuală să fie plătită la zi.
Finalmente, prin mediere, negociere şi forţa majorităţii, sub cupola preşedintelui CJ, s-a ajuns la consens: până la finele lunii martie, toate consiliile locale care vor ca respectiva comună să adere la AcoR trebuie să adopte hotărâri în acest sens. În ceea ce priveşte cotizaţia, cuantumul acesteia variază între 500 şi 700 lei, după numărul de locuitori, aceasta urmând să fie plătită în perioada imediat următoare.
Pe parcursul şedinţei, au fost momente când spiritele s-au încins. Primarul din Şieu Măgheruş a catalogat şedinţa drept un fiasco, mai mult, a spus că nu a văzut vreodată un punct de vedere sau un amendament susţinut de Asociaţia Comunelor din România în folosul administraţiilor din mediul rural. „Se află în dezbatere ordonanţa de urgenţă de modificare a producătorului agricol. Ce aţi făcut dumneavoastră? Aţi solicitat stoparea actului normativ… În loc să formulaţi amendamente clare, precise, să ştie legiuitorul de ce actul normativ nu poate fi pus în practică. Unde a fost Asociaţia Comunelor când s-a formulat ordonanţa care modifica legea finanţelor publice locale? Unde a fost Asociaţia când s-a aprobat legea răspunderii fiscal?”, a puncat edilul din Măgheruş. Deşi a fost nominalizat ca membru al Consiliului Director, Mititean a refuzat propunerea colegilor săi.
Şi Anchidim Pavelea a plecat mânios pentru că primarul UDMR din Braniştea era votat în lipsă (de un viceprimar PSD).

În debutul reuniunii, staff-ul Consiliului Judeţean şi al Instituţiei Prefectului, neştiind ce va urma, dădea mesaje de unitate în diversitate. Preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, le-a spus primarilor că „sunt cea mai mare forţă” şi că îşi doreşte o colaborare fructuoasă. Prefectul Ioan Ţintean le-a vorbit primarilor despre importanţa structurilor asociative, adăugând că, după stabilirea noii conduceri, Instituţia Prefectului va avea un partener, o voce unică pentru problemele comunităţilor locale. „Problemele pe care le aveţi, sunt dacă nu congruente, măcar similare. Ar fi foarte important pentru rezolvarea acestor probleme să avem o structură asociativă la nivel judeţean. (…) Vă aşteptăm să veniţi după ce vă alegeţi conducerea cu un pachet de probleme a căror rezolvare, dacă nu este de competenţa noastră locală sau a instituţiilor deconcentrate pe care le coordonăm, le înaintăm la Guvern”, a precizat subprefectul Ovidiu Frenţ.
Alegerile de la Filiala Bistriţa-Năsăud a Asociaţiei Comunelor din România au fost girate de preşedintele Emil Drăghici. La eveniment, au fost invitaţi şi preşedinţi ai filialelor din judeţele Alba, Cluj sau Suceava, probabil nedumeriţi de luptele politice de pe meleagurile bistriţene. Sau nu.