Gavril Ţărmure: Sinagoga a devenit unul dintre cele mai importante puncte cultural-turistice din Bistriţa
Sâm, 07/09/2016 - 22:20
Rep.: - Sunteţi manager la instituţia culturală judeţeană. Câteva cuvinte despre Centrul Judeţean pentru Cultură.
Dr.Gavril Ţărmure: - Centrul Judeţean pentru Cultură este o instituţie complexă, are cinci servicii în subordine. Îşi desfăşoară activitatea pe două paliere: - una care se ocupă de cultura tradiţională, de cultura rurală, în general şi o cale care se ocupă de cultura urbană, de categoria de cultură de oraş. Prin urmare, avem un serviciu specializat pe cercetare, pe promovare şi pe conservarea culturii tradiţionale şi avem programe prin care absenţa instituţiilor muzicale profesioniste sau a unui teatru profesionist sunt acoperite. Avem un program muzical consistent şi foarte important, avem un program expoziţional, avem evenimente literare, organizăm festivaluri de mare amploare. Centrul Judeţean pentru Cultură se constituie ca un patronaj juridic şi administrativ pentru toate aceste evenimente, pentru toate aceste programe care se desfăşoară în oraş.
În cadrul stagiunii muzicale permanente, în completare cu ce propune Fundaţia Societatea de Concerte pe care eu am fondat-o aici la Bistriţa în urmă cu 20 de ani, se organizează anual în jur de 60 de concerte de cameră şi mai mult de 15 concerte simfonice pe an. În acest fel, în mod paradoxal, fără a avea instituţii ale oraşului, ale judeţului, noi asigurăm un program muzical mai bogat, mai variat, mai dens şi mai interesant decât dacă am avea instituţiile noastre, cred.
Apoi, în ceea ce priveşte programul expoziţional, expoziţiile de la Galeria Arcade sunt de foarte frumoasă speţă, sunt evenimente care sunt urmărite şi de artiştii din întreaga ţară care doresc şi ei să intre în acest program.
În ceea ce priveşte evenimentele literare, aş aminti doar unul, deşi ele au o frecvenţă săptămânală: avem un festival de poezie şi muzică de cameră, dintre cele mai bine apreciate din România. Acesta se desfăşoară în perioada 14-17 iulie şi participă formaţii camerale din România, din Europa şi din alte ţări din America, din Israel sau din Japonia, precum şi cei mai buni poeţi din România, dar şi invitaţi din Ungaria, Austria, Germania, Franţa, Israel, Belgia, Olanda, Statele Unite ale Americii. Aşadar, este un eveniment foarte bine primit şi laudativ comentat în presa culturală de specialitate.
Avem o bogată activitate în ceea ce priveşte muzica tradiţională, în ceea ce priveşte activitate culturală care în mod obişnuit se produce şi se consumă la sat. Suntem, aşadar, o instituţie într-una ocupată şi încercăm să acoperim toate gusturile şi toate aşteptările publicului din oraşul Bistriţa şi în general din oraşul Bistriţa-Năsăud.
Rep.: - Vreau să amintiţi câteva dintre acţiunile pe care le pregătiţi sunt mari creatori de artă, mai violonişti, de exemplu, care vor veni aici.
Gavril Ţărmure: - În aprilie a avut loc un recital extraordinar de pian, un recital caritabil, susţinut de marele pianist rus Eduard Kunz, considerat de BBC între primii 10 pianişti ai lumii. Acest concert l-am organizat venind în sprijinul Asociaţiei „Micul Prinţ” care se ocupă de copiii cu autism. Tot atunci am organizat şi o licitaţie de artă, toate fondurile strânse într-o seară au fost donate acestei asociaţii care se ocupă de îngrijirea a aproape 100 de copii cu această afecţiune, iar de când poeta Ana Dragu se ocupă de aceştia, copiii au făcut progrese exepţionale în ceea ce priveşte integrarea lor în rândul copiilor fără afecţiuni speciale. S-au adunat aproape 10.000 euro, toţi aceşti bani au fost donaţi, evident, acestei fundaţii. A contribuit cu Clubul Rotary din Bistriţa, a contribuit şi Centrul Judeţean pentru Cultură şi am făcut acest gest firesc de solidaritate cu aceşti oameni care fac eforturi deosebite.
Am avut un recital de pian cu Nicolae Dumitru, avem o suită de câte trei recitaluri camerale excepţionale, unul susţinut de Matei Ioachimescu şi un excepţional pianist venezuelan, Alfredo Vales. Vor cânta muzică sud americană, muzică din Brazilia, Venezuela, Bolivia. Matei Ioachimescu este unul dintre muzicienii foarte vrednici ai României şi din Austria, pentru că el îşi împarte timpul de şedere Bucureşti cu Viena, el a fost numit în urmă cu doi ani, de către ministrul de Externe al Austriei ambasador al Integrării, el este laureat al unui mare concurs de flaut de la Osaka şi a unui concurs „Francz Liszt”. A fost prim-flautist la Filarmonica „George Enescu” din Bucureşti, a renunţat la această ipostază, dedicându-se în întregime pentru cariera de solist şi om muzician care abordează, cu preponderenţă, muzica contemporană.
Apoi, am avut ocazia să ascultăm un muzician român stabilit la Paris, Dan Cavasi, violoncelist foarte bun, plecat în urmă cu vreo 30-40 din România, împreună cu Vinciu Moroianu într-un recital foarte important şi aşteptat, iar apoi doi muzicieni unguri, excepţionali, Zolay Antal la vioară, care cântă pe vioară Stradivarius, şi Ferenc Balog, un cuplu, un tandem de muzicieni extrem de profesionişti şi de expresivi care cântă împreună de la 6 ani. Deci, viaţa muzicală din oraş este cât se poate de gustată, cu poftă consumată şi aşteptată de public nostru.
Rep.: - Pentru că vorbeam de această activitate intensă în domeniul culturii, din judeţ şi cu precădere din Bistriţa, nu putem ocoli un centru de tradiţie, cu o veritabilă oglindă a multiculturalităţii şi multietnicităţii din această zonă. Este vorba despre vechea Sinagogă din Bistriţa, un monument de rezonanţă, trecut prin vicisitudinile istoriei, dar înviat precum pasărea Phoenix.
Gavril Ţărmure: - Sinagoga din Bistriţa a fost construită în anul 1856, este un monument istoric dintre cele mai semeţe din oraşul Bistriţa. Din păcate, în ultimul jumătate de secol XX, întrucât n-au mai fost fost 10 bărbaţi evrei, nu s-au mai ţinut slujbe aici şi, prin neutilizare, acest spaţiu s-a deteriorat întruna, până când aproape s-a ruinat. Am avut o înţelegere cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, atunci eram preşedinte al Fundaţiei Societăţii de Concerte Bistriţa, am preluat acest spaţiu pe care l-am reparat, l-am restaurat şi i-am conferit o utilitate culturală. În Sinagoga din Bistriţa se desfăşoară cele mai multe evenimente culturale din oraş, aproape zilnic este câte un eveniment, dar mai ales, spaţiul este cât se poate de potrivit pentru muzica de cameră. Are o acustică impecabilă. Am constituit o scenă, am adus un pian Yamaha din Japonia, şi toţi muzicienii, de la Valentin Gheorghiu, până la Eduard Kunz, Alexandru Tomescu, Gabriel Croitoru sau Liviu Prunaru, până la Radu Chiş, un copil excepţional, au cîntat aici cu aceeaşi plăcere şi cu aceeaşi satisfacţie. Orice muzician care a fost o dată la Bistriţa şi a cântat pe scan de la Sinagogă, a dorit să vină şi a doua oară sau de cât mai multe ori. Prin urmare, acest spaţiu este folosit cu foarte bun gând şi potrivit folosit pentru toate tipurile de acţiuni culturale şi educative. De asemenea, la balcon am amenajat o galerie de artă foarte frumoasă. N-am putut să mărim numărul de locuri de la balcon întrucât acel grilaj face parte din stilul sinagogilor de rit ashkenaz. Atunci a trebuit să folosim spaţiul organizând o galerie de artă unde frecvent se organizează expoziţii. Avem şi o colecţie foarte bogată de picturi, peste 700, grafică, desen, lucrări de sculptură mică. Spaţiul este folosit cât se poate de judicios de către toată lumea din oraş, nu am introdus taxă sau plată pentru folosirea acestui spaţiu şi atât şcolile, cât şi instituţiile din oraş beneficiază de un spaţiu cât se poate de potrivit şi inedit în acelaşi timp, pentru că Sinagogile nu prea sunt folosite cu scop cultural, sunt folosite pentru acţiuni de cult acolo unde mai sunt evrei, ori sunt aproape părăsite şi se deteriorează, fără ca cineva să intervină şi te uiţi cu regret cum mor în picioare. Ceea ce nu este cazul la Bistriţa pentru că noi am avut această înţelegere cât se poate de profitabilă pentru toată lumea, cu Comunitatea Evreilor din oraşul Bistriţa, cu domnul Fredi Deac, cu care colaborăm cât se poate de folositor pentru oraş şi eficient pentru spaţiu şi pentru toată lumea.
Rep.: - Cum simţiţi feed-back-ul, reacţia populaţiei Bistriţei, judeţului, vizavi de aceste demersuri culturale organizate de Centrul Judeţean pentru Cultură, de Fundaţie. Care este reverberaţia în rândurile populaţiei majoritate, a minoritarilor, a celor care vă vizitează din ţară şi de peste hotare?
Gavril Ţărmure: - În ceea ce priveşte feed-back-ul concitadinilor mei, vreau să vă spun că la orice concert de muzică de cameră sala este plină, şi sala are peste 200 de locuri. La un concert de muzică de cameră să vină frecvent 200 de oameni mi se pare foarte bine, pentru că Bistriţa este un oraş mic. Spunea clarinetistul Aurelian Octav Popa că, cât public de muzică de cameră este la Bistriţa, este şi la Bucureşti. Acest public este constant şi aşteaptă cu nerăbdare următorul eveniment. Acest public s-a format datorită faptului că nu l-am păcălit niciodată, toate propunerile s-au constituit în mici modele culturale, fiecare concert a fost exemplar în felul său, pentru că asta am şi dorit, toate concertele să aibă un coeficient educativ cât mai consistent, fără să anunţ acest lucru, fără să o fac într-un mod ostentativ, demonstrativ, să fie implicit acest scop. Şi lumea s-a obişnuit să fie exigentă şi cunoscătoare.
Dacă tot vorbeam de Festivalul de Poezie şi Muzică de Cameră, am fost contactat de şefa Departamentului Cultural de la Ambasada Statelor Unitate ale Americii care ne-a spus că au auzit că la Bistriţa se derulează cel mai important festival literar din România şi că doresc să fie parteneri cu noi în această organizare. Sigur că am răspuns afirmativ şi am fost foarte încântaţi de această propunere. Şi Institutul Cultural Francez din Bucureşti a fost partener cu revista noastră Infinitiy.... Centrul Judeţean pentru Cultură patronează patru reviste de cultură în momentul de faţă, în condiţiile în care, în general, instituţiile administrative renunţă sau desfiinţează revistele de cultură. Apoi, Institutul Cultural Polonez ne solicită, Institutul Cultural Român, deci, ceea ce se întâmplă la Bistriţa este cunoscut şi recunoscut şi avem parteneri dintre cei mai onorabili, iar asta înseamnă că ceea ce face e bine şi potrivit.
Sinagoga din Bistriţa a devenit un punct cultural turistic, aş spune una dintre cele mai importante din Bistriţa. Toţi vizitatorii din alte ţări – Austria, Germania, Israel ş.am.d. – nu există să viziteze Bistriţa şi să ocolească Sinagoga, din contra, Sinagoga s-a constituit şi se constituie în continuare ca un punct de vizitare dintre cele mai relevante din judeţ.
Rep.: - Îmi amintesc că acum câţiva ani, tot la un interviu, a intrat aici un bătrân cu un copil. Era un fost locuitori al municipiului Bistriţa care a venit cu nepotul să-i arate locul unde s-a născut,unde a văzut lumina zilei, a fost la cimitir şi a venit şi la Sinagogă. Am fost foarte impresionat. Vă mulţumim pentru acest interviu şi v-aş ruga să spuneţi câteva cuvinte pentru cititori.
Gavril Ţărmure – Le doresc toate cele bune şi îi invit cu respect, atât pe locuitorii judeţului, cât şi pe străini, să nu ocolească Sinagoga pentru că aici pot găsi şi obiecte culturale dintre cele mai interesante, îşi pot procura CD-uri. De exemplu, noi am editat primele trei CD-uri ale lui Grigore Leşe, de asemenea, Grupul Iza, Doina Lavric, Nicolae Piţi, oameni care au relevanţă convingătoare pentru toată lumea. Avem şi cărţi serioase, de la poezie, apărute la Editura Charmides, trei dintre cărţile noastre au primit premiu revistei „Observatorul Cultural”, respectiv Marele Premiu Angela Marinescu pentru Opera Omnia, premiul de poezie Ştefan Manasia sau concitadina noastră, poeta Ana Dragu, pentru cartea ei, apărută la altă editură, „Mâini cuminţi, copilul meu autist”. Sunt cărţi de istorie locală, istoria Bistriţei, de literatură, de proză, de poezie, CD-uri de muzică tradiţională, muzică clasică, jazz sau de muzică evreiască. Îi aşteptăm cu tot dragul.
Alecu Marciuc şi Răzvan Emilescu
Radio România Internaţional
Citiţi şi:
- Gavril Ţărmure, manager Centrul Cultural Municipal Bistriţa: Nu vreau să facem un centru de adunare pentru toţi veleitarii
- Gavril Ţărmure, despre tradiţie şi poezie: Eu iubesc folclorul, asta îmi este originea. Din păcate a devenit sclipicios
- Regizorul Radu Afrim și scriitorul Dan Coman au făcut preselecţie la Palatul Culturii Bistriţa, pentru o piesă jucată acasă. Ce alte noutăţi ne aşteaptă!
- Societatea de Concerte Bistriţa, un sfert de veac de activitate neîntreruptă. Dialog cu Gavril Ţărmure, fondatorul instituţiei
- Gavril Țărmure, manager Centrul Cultural Municipal Bistrița: Tot ce facem noi dorim să fie sub semnul superlativului. Avem datoria de a realiza un teatru cu forţă la Bistriţa
Ultimele stiri
Lun, 15:31
Pacienții în centrul sistemului de sănătate! 
Cultura
*cu o expoziție virtuală a documentelor papale privitoare la teritoriul bistrițean, facilitată de...
Comentarii
Diana -
Felicitari Alice! O voce frumoasa, calda, curata care incanta auzul tuturor.Un artist adevarat!
Opinia publică -
Mai există și alte păreri decât cele ale bistrițenilor reșapați. De exemplu, că poezia lui Dinescu...
Rus Augustin -
„Vizitatorul” care a pus aceste versuri dovedește că n-are nimic sfânt pe lumea acesta, poate o să...
Rus Augustin -
STIMATE DOMNULE PROFESOR
Priviți prin ochii scriitorilor miracolul toamnei, împletind...
prof. Vasile Găurean -
Expuneți multe lucruri interesante, dle. Victor Știr. Nu mulțimea spionilor îngrijorează cel mai...
Aniversări
În zi de naştere, cele mai sincere urări aniversare adresăm preacucernicului părinte PAVEL RUSU, preot la Spitalul orășenesc Beclean.
În zi de naștere, adresăm calde urări de bine consilierului asistent Diana-Alexandra Corobian-Păștean din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
În zi aniversară, adresăm calde urări de bine și sănătate preacucernicului părinte LAZĂR NECHITA, preot în Parohia Ortodoxă Rodna I.
![[Valid RSS]](/sites/default/themes/rasunetul/images/valid-rss-rogers.png "Validate my RSS feed")
Adaugă comentariu nou