Gavril Ţărmure, despre tradiţie şi poezie: Eu iubesc folclorul, asta îmi este originea. Din păcate a devenit sclipicios
Rep.: - Vom vorbi despre poezie, despre muzică, despre arta plastică cu domnul Gavril Ţărmure, managerul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, fondatorul festivalui „Poezia e la Bistriţa”. Cu siguranţă, ecourile acestui festival de poezie se vor vedea în perioada următoare pentru că şi anul acesta „Observatorul cultural” a fost partener. Însă până să ajungem la festivalul „Poezia e la Bistriţa” vreau să vă întreb cum este toamna culturală la Bistriţa?
Gavril Ţărmure: - Poate nu o să credeţi dar a fost o toamnă destul de bogată până acum dar, din nefericire, se pare că situaţia nu se limpezeşte, nu se îmbunătăţeşte şi nu ştiu cum va fi de acum încolo. Dar toată toamna, până acum caldă, am avut multe evenimente importante, evenimente pe care nu eram sigur că le vom putea organiza, şi mă refer la Simpozionul Naţional de Pictură care an de an strângea zeci, aproape o sută de artişti din România şi din alte ţări. De data aceasta, caracterul internaţional s-a pierdut şi a fost făcut doar cu artişti din România, dar oricum au fost la Bistriţa, la Colibiţa la Tihuţa în jur de 60-70 de artişti din toată ţara. Am derulat acest proiect pe 4-5 serii, fiecare cu câte 10-14 artişti. Şi de data aceasta a fost o reuşită, lumea parcă cu mai multă sârguinţă a petrecut în aceste zone minunate ale judeţului nostru şi au creat cât se poate de inspirat. Am avut şi câteva evenimente la care am fost organizatori, şi anume o expoziţie personală de pictură a maestrului Marcel Lupşe la Bacău, la Galeria Karo, eveniment încununat şi aşteptat cu multă nerăbdare. A fost un succes deplin. Zilele trecute, tot Marcel Lupşe a organizat o expoziţie, de asemenea senzaţională, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, unde organizatorii au trebuit să restricţioneze numărul participanţilor pentru că fluxul dădea înspre un număr care nu putea fi acceptat în aceste condiţii. Am reuşit să edităm, prin Fundaţia Societate de Concerte, un dublu CD cu Grupul Iza, ceea ce consider că este un eveniment editorial, o carte a marelui poet Ioan S. Pop, împreună cu Editura Tracus Arte, dar şi mai multe cărţi ale unor poeţi foarte buni, chiar dacă unii dintre ei încă nu sunt foarte cunoscuţi. Am reuşit să organizăm, ceea ce m-a bucurat foarte mult, deja popularul şi celebrul festival internaţional de poezie şi muzică de cameră, care anul acesta nu a fost internaţional, din păcate în acest an am avut participanţi doar din România, dar am avut o participare extraordinară, de la optzeciştii de referinţă, cum ar fi Ion Mureşan sau Virgil Iaru, până la tineri extrem de talentaţi, unii dintre ei încă nedebutând în volum, cum ar fi Anastasia Fuioagă sau dejeanul Toni Chira, cu o excepţională prezenţă la doar 17 ani. Prin urmare, evenimentele pe care le-am organizat au fost cu mult, mult mai puţine ca altădată. A dispărut din rândul evenimentelor organizate de Centrul Judeţean pentru Cultură coeficientul de tumult şi de efervescenţă culturală, din păcate. Totuşi, atât în curte la Muzeul Judeţean, unde am organizat mai multe evenimente, cât şi la Sinagogă, unde am avut o zi de festival pentru că ploua extrem de ostil. Era frig afară şi am hotărât să lăsăm oamenii înăuntru, sigur în condiţiile stabilite de autorităţi, dar a fost o mare satisfacţie şi pentru noi, ca organizatori, şi pentru publicul participant. Festivalul, în mod obişnuit, se desfăşoară vara, în mijlocul verii, în luna iulie. De data aceasta nu am reuşit s-o organizăm atunci pentru că tot am sperat că o să dispară pandemia, o să dispară acest accident dramatic numit CoVid. Din păcate, văd că se ţine tare şi nu dispare şi atunci, şi în aceste condiţii, respectând recomandările autorităţilor şi a specialiştilor, am organizat o ediţie mai mică, dar foarte consistentă sub aspectul participanţilor, sub aspectul poeţilor care au venit la Bistriţa cu toată bucuria şi cu toată deschiderea, cu tot curajul, aş zice. Foarte multă lume n-a putut fi invitată, mulţi s-au supărat că n-au fost invitaţi, dra mai ales în astfel de situaţii nu poţi invita câţi oameni ai dori.
Rep.: - La Societatea de Concerte nu este o echipă foarte mare, dar v-aţi adus în echipă oameni importanţi, oameni profesionişti.
Gavril Ţărmure: - Această fundaţie am înfiinţat-o în 1996. În momentul de faţă eu sunt manager la Centrul Judeţean pentru Cultură şi nu mai am funcţie executivă la fundaţie, dar toată lumea ştie că această fundaţie se leagă de numele meu şi prin această fundaţie am reparat, am restaurat, am salvat Sinagoga din Bistriţa care este a devenit un spaţiu cultural excepţional. Comunitatea evreilor este extrem de restrânsă ca număr şi slujbe în ritul mozaic nu se mai fac de multă vreme. Trebuie să fie cel puţin zece bărbaţi ca să se deschidă tora şi acest spaţiu a devenit un spaţiu cultural extrem de solicitat pentru că construcţia a fost foarte bine realizată, are o acustică fenomenală. Am adus un pian de concert, am făcut o mică galerie de artă, eu şi echipa mea ne-am străduit să conferim toate utilităţile pentru susţinerea unui program cultural, şi divers, şi amplu. De la bun început, spre exemplu, în cadrul fundaţiei, am iniţiat un studio de folclor pentru că, apropo de folclor, sigur, eu iubesc folclorul foarte mult pentru că asta îmi este originea. Sunt născut într-un sat şi cultura mea primară a fost una folclorică. Dar aici s-au produs foarte multe modificări, foarte multe falsuri, foarte multe „sclipiciozităţi”, dacă-mi permite-ţi forţarea unui termen. Sunt foarte multe lucruri contrafăcute, ceea ce nu este în spiritul folclorului şi atunci, în plan folcloric, am vrut să aduc, să readuc în atenţia publicului ceea ce are legătură cu originea, cu începutul, cu tradiţia, cu muzica cu adevărat tradiţională. În acest sens, am editat vreo 4-5 CD-uri cu Grigore Leşe, vreo 3-4 cu Grupul Iza, dar am avut ocazia să editez şi oameni mai tineri, cum ar fi Casandra Hsiao, o cântăreaţă foarte convingătoare şi foarte puternică. Este în linia Mariei Tănase, şi nu sunt mulţi care se pot apropia de genialitatea Mariei Tănase care a fost un artist complex, o cântăreaţă şi o actriţă colosală, o culegătoare de folclor, pentru că acele cântece le-a cules cineva. Şi cred că în primul rând ea însăşi le-a cules. În preajma ei era foarte multă lume pricepută – l-a avut pe Hary Brauner, pe Geo Bogza care i-au fost prieteni şi care erau dintre intelectualii cei mai rafinaţi ai României în acea perioadă şi foarte pricepuţi în muzica tradiţională. Şi nu doar în muzica tradiţională ci în întreaga viaţă tradiţională a României. Şi s-a folosit de această situaţie şi a folosit întregii Românii, şi celor care au urmat, pentru că oricând Maria Tănase poate să se constituie în izvor şi, în acelaşi timp, într-un model. Cine poate cânta ca şi Maria Tănase înseamnă că este un artist dotat, un artist cu virtuţi.
Rep.: - Spuneaţi de acest sclipici care dăunează folclorului. Sclipici este şi în hainele la îmbracă. Iată, în aceste zile ne bucurăm de un dublu album cu Grupul Iza şi vă felicit pentru acest lucru. Cred că au rămas printre ultimii oameni reprezentativi pentru folclorul nostru curat, pentru că şi în Maramureş deja folclorul începe să se polueze din toate părţile. Chiar dacă, poate, nu avem acele evenimente ample, cum aţi spus, ne luăm albumele şi le ascultăm acasă cu drag şi ne stâmpărăm sufletul.
Gavril Ţărmure: - Deşi cred că au trecut deja două luni de când am editat CD-ul şi nu i-am făcut o publicitate corespunzătoare, pentru că am sperat că vom avea posibilitatea să organizăm ori în spaţiul deschis, ori printr-o sală mai mare o lansare de CD şi un concert cu Grupul Iza, din păcate a trebuit să amânăm această întâlnire , astfel că tot pe calea undelor îi vom asculta pe aceşti artişti excepţionali. Grupul Iza, după părerea mea, este unul dintre cele mai valoroase grupuri de artişti ai muzicii tradiţionale. Am fost şi eu foarte bucuros că am reuşit să scoatem un dublu CD, am găsit un sponsor generos şi am reuşit această performanţă. M-am bucurat că Grupul Iza, de altfel ca şi Grigore Leşe, au rămas fideli colaborărilor noastre mai vechi şi tot împreună au dorit să scoatem acest dublu album. După părerea mea, e un eveniment important în rândul muzicii tradiţionale, o realizare discografică, un CD cu Grupul Iza.
Rep.: - În această perioadă a avut loc Festivalul de Poezie „George Coşbuc” care s-a derulat ca în fiecare an, de această dată cu mai puţini invitaţi, iar premiile au fost trimise prin poştă, iar Irina Lazăr a primit premiul pentru volumul „Subliniază-mă cu roşu”, Editura Charmides, premiu pentru care o felicităm. Preşedintele juriului a fost Valeriu Stancu. Marele premiu a fost obţinut de criticul Andrei Moldovan pentru întreaga exegeză coşbuciană. Îl felicităm. De asemenea, îl felicităm pentru că şi-a donat Arhivelor Naţionale Filiala Bistriţa-Năsăud întreaga colecţie, care cuprinde manuscrisele operei, corespondenţa purtată cu mari scriitori ai României, cea mai amplă corespondenţă fiind cu Niculae Gheran, volume de bibliotecă, unele unicat, cu ediţii princeps, cu autograf de la autori, importante colecţii de ziare şi reviste, unele numere fiind unicat în România. Întreaga colecţie este expusă la Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” din Chiuza. De asemenea, îi mulţumeşte şi doamna Cornelia Vlaşin, directorul Arhivelor. Îi dorim multă sănătate.
Gavril Ţărmure: - Andrei Moldovan este autor Charmides şi el. „Literatura română din Nord” a fost o carte la care a fost directorul grupului de oameni care au cules folclor literar din această zonă, grup din care faceţi şi dumneavoastră parte. Andrei Moldovan, alături de Niculae Gheran sunt doi dintre cei mai importanţi rebrenologi din România. Niculae Gheran a devenit legendar prin faptul că a putut să ducă la bun sfârşit editarea întregii opere a lui Liviu Rebreanu, ceea ce n-a reuşit nici Perpessicius, nici celălalt eminescolog important sau Vatamaniuc şi alţii. Rebreanu s-a bucurat de această izbândă editorială.
Rep.: - Încheiem cu gândul ca va fi bine...
Gavril Ţărmure: - Da, sunt convins de acest lucru. Doamne ajută la toată lumea!
Rep.: - Mulţumim foarte mult.
Citiţi şi:
- Regizorul Radu Afrim și scriitorul Dan Coman au făcut preselecţie la Palatul Culturii Bistriţa, pentru o piesă jucată acasă. Ce alte noutăţi ne aşteaptă!
- Gavril Ţărmure, manager Centrul Cultural Municipal Bistriţa: Nu vreau să facem un centru de adunare pentru toţi veleitarii
- Gavril Ţărmure: Cântăreţii s-au făcut şi compozitori şi textieri, prea mult pentru un singur om
- Gavril Ţărmure: Sinagoga a devenit unul dintre cele mai importante puncte cultural-turistice din Bistriţa
- Gavril Țărmure, manager Centrul Cultural Municipal Bistrița: Tot ce facem noi dorim să fie sub semnul superlativului. Avem datoria de a realiza un teatru cu forţă la Bistriţa
Comentarii
Mi-a placut podcastul, multumesc pentru postare!
Adaugă comentariu nou