Gavril Ţărmure, manager Centrul Cultural Municipal Bistriţa: Nu vreau să facem un centru de adunare pentru toţi veleitarii

             

            Rep.: - Au existat discuţii, şi vă întreb acum, cum preferaţi Centrul Cultural Municipal sau Palatul Culturii?

            Gavril Ţărmure. – Palatul Culturii este un sediu al Centrului Cultural Municipal, o clădire, un sediu central, acolo e administraţia, acolo e conducerea, acolo sunt majoritatea angajaţilor, dar Centrul Cultural Municipal mai are câteva clădiri pe care le gestionează, şi anume Casa cu Lei, care este un spaţiu restaurat foarte bine şi foarte frumos cu bani europeni, cum de altfel şi Palatul Culturii a fost restaurat cu înaltă conştiinciozitate şi cu înaltă competenţă profesională. Este un spaţiu foarte frumos. Din păcate de acolo lipseşte, deocamdată, un pian.

            Rep.: - Ce vă gândiţi să faceţi la Galeriile „Casa cu Lei”? Cum vedeţi acest spaţiu pe viitor?

            Gavril Ţărmure: - Destinaţia lor a fost una destul de bine argumentată şi întemeiată. Acolo era un cuptor pentru creaţii de ceramică, nu ştiu dacă nu cumva e destul de puternic cuptorul încât să se poată turna şi bronz, în piese mici, pentru că cuptorul are dimensiuni reduse. Tot acolo se pot exersa anumite preocupări de meşteşug tradiţional din zona Bistriţei, dar se pot realiza şi multe alte lucruri care au fost lăsate puţin mai deoparte. Aceste lucruri trebuie reluate pentru ca acel spaţiu să fie folosit extrem de eficient. Şi până acum s-au organizat evenimente, s-au făcut expoziţii, şi de pictură, şi din colecţii particulare, cu multe lucruri interesante. Domnul Coşoiu a fost un invitat permanent al spaţiului, este unul dintre cei mai consecvenţi colecţionari pe care i-am cunoscut, are piese extrem de interesante din diverse sfere ale culturii – şi pictură, şi sculptură, şi creaţie tradiţională, meşteşugărească – deci, are ce prezenta şi este foarte bine că a găsit un spaţiu în care să se exprime. Mai sunt şi alte spaţii, de exemplu spaţiul de pe Pietonal unde sunt nişte colecţii documentare, dar spaţiul în sine arată destul de precar.

            Rep.: - Ce planul aveţi cu acel spaţiu aflat chiar în centrul Bistriţei, pe Pietonal?

            Gavril Ţărmure: - Pentru acel spaţiu m-am gândit să eficientizăm un pic folosirea lui şi anumite expoziţii, care sunt extinse pe o suprafaţă destul de generoasă, să le putem restrânge cumva şi acolo s-ar putea – dar trebuie să merg cu un arhitect, cu un inginer constructor – organiza ateliere pentru că sunt foarte mulţi tineri pictori din Bistriţa sau graficieni, sau sculptori care nu au ateliere, ateliere care au devenit mult prea puţine în raport cu numărul mare de artişti. S-ar putea organiza acel spaţiu, s-ar putea restructura astfel încât să fie folosit de cât mai mulţi. Acolo se pot organiza întâlniri literare, se pot organiza conferinţe, conferinţe culturale, conferinţe ştiinţifice. Este foarte bine că acel spaţiu există, îl vom cerceta mai în amănunt să vedem cum îl putem folosi mai judicios şi mai bine. Am fost o singură dată acolo, ieri, pentru că era ocupat cu alte proiecte şi vom vedea ce putem face.

            Rep.: - Rămâne şi colecţia domnului Jimboreanu?

            Gavril Ţărmure: - Rămâne şi colecţia, pentru că noi nu o să distrugem ceea ce au adunat alţii într-o viaţă, dar ar trebui să vedem cum ar putea fi organizate obiectele de acolo de aşa natură încât să nu ocupe tot spaţiul, adică să nu fie mai mare daraua decât ocaua sau invers.

            Rep.: - Tot în subordinea dumneavoastră sunt şi căminele culturale...

            Gavril Ţărmure: - Da, din Viişoara, Sigmir, Slătiniţa şi Unirea, din toate cartierele. Cel mai bine arată cel din Sigmir, şi Slătiniţa. Toate au fost restaurate, reparate, de asemenea, cu mare atenţie şi cu mare pricepere şi sunt folosite de oamenii din cartierele respective. Este foarte bine că s-au restaurat, s-au făcut progrese în acest sens.

            Rep: - Se pot face şi acţiuni culturale sau sunt doar pentru evenimentele comunităţii.

            Gavril Ţărmure: - Aceste spaţii pot fi folosite şi ca centre de rezidenţă pentru artişti, pentru scriitori, pentru că există posibilităţi şi de cazare, deci, se pot folosi cu maximă atenţie pentru diverse proiecte pe care le ai în vedere.

            Rep.: - Să le luăm pe paliere, pentru că oamenii sunt curioşi. Literatura. Acum câteva zile Dan Coman spunea într-un interviu că se pregăteşte Festivalul „Poezia e la Bistriţa”. Va intra sub sigla Centrului Cultural Municipal? La ce v-aţi gândit pentru acest sector literar?

            Gavril Ţărmure: - Festivalul de Poezie şi Muzică de Cameră pe care l-am înfiinţat noi la Bistriţa acum 15 ani a devenit, poate, cel mai important festival de poezie din România, şi nu după spusele mele, pentru că eu sunt directorul festivalului şi s-ar putea să pară că mă fandosesc prin aceste afirmaţii, dar o spun oamenii care au fost aici, de la Mircea Cărtărescu, Ion Mureşan, Ioan S. Pop, Angela Marinescu, toţi au constatat că este un nivel extrem de serios şi de bun. Am şi avut norocul să colaborez în organizarea acestuia cu doi dintre tinerii cei mai vrednici din literatura română actuală, Dan Coman şi Marin Mălaicu şi care au o încredere senzaţională în literatură. Aceşti oameni n-au dezamăgit, ei au scris cu abnegaţie, cu interes şi cu mare poftă de literatură, dar s-au dovedit şi oameni de administraţie foarte capabili. De-a lungul timpului au dovedit, şi dovedesc şi în continuare, o nedisimulată exigenţă, iar acest lucru, acest comportament îi face  respectabili. Nu au mers niciodată pe chestiuni neprincipiale în ceea ce priveşte literatura. Au respectat literatura cu toată seriozitatea de care sunt capabili şi n-au făcut-o rău. În acest fel, acest festival şi-a consolidat o reputaţie foarte frumoasă. Dorim să continuăm festivalul, în acest an dorim să organizăm festivalul la început de an, respectiv în mijlocul verii, luna iulie. Anul trecut am făcut o sesiune mai restrânsă din cauză că pandemia era în floare, astfel că l-am organizat în curtea Muzeului. Totuşi, a fost foarte bine. În acest an, vrem să-l readucem în perioada 16-19 iulie, de joi până duminică. Avem invitaţi în mod special, printre alţii, un grup foarte serios din Spania. În acest sens, vom colabora şi cu Ambasada Spaniei şi cu Institutul Cervantes, cu o societate literară din Catalunya, Barcelona, foarte importantă, de asemenea, Avem invitaţi doi americani, doi sau trei unguri, avem invitaţi din Franţa, dar şi alţii. Festivalul îşi redobândeşte statutul de festival internaţional. Anul trecut s-a făcut numai cu români pentru că nu s-a putut altfel.  Vom vedea cum continuăm la Casa de Cultură.

            Rep.: - Pe viitor, vor putea veni scriitori să-şi lanseze cărţi?

            Gavril Ţărmure: - De ce nu! Eu nu am blocat niciun soi de proiect cultural, mai ales care erau în desfăşurare, le-am conservat pe toate, ia act de tot ce se întâmplă acolo. Este spaţiul culturii, de aceea i se spune Palatul Culturii, şi atunci, cum să nu aibă loc ideea de o lansare de carte sau de un recital sau o conferinţă. Acolo este casa lor, acolo se vor derula. Sigur că, mie mi se pare că au fost foarte multe „bisericuţe”, foarte multe grupări literare care se comportau, în primul rând, fără a avea în vedere principiul valorii şi principiul calităţii actului cultural. După părerea mea, toţi aceşti oameni ar trebui să se unească.

            Rep.: - Asta voiam să spun. Cum veţi reuşi să ne împăcaţi pe toţi?

            Gavril Ţărmure: - Eu nu o să militez niciodată pentru segregaţiuni, pentru împărţiri în grupuri şi grupuleţe, pentru că, un scriitor, dacă e scriitor în Bistriţa, e scriitor şi în Madrid, dacă e scriitor în Bistriţa, e scriitor şi în Bucureşti, nu e scriitor doar la noi în sat şi la voi în sat. În general creaţia, literatură, muzicală sau plastică este imperialistă, nu este închistată în mici suprafeţe geografice.

            Rep.: - Deci, uşa Palatului este deschisă pentru toţi scriitorii din Bistriţa şi din ţară care vin cu proiecte.

            Gavril Ţărmure: - Nu vreau să facem un centru de adunare pentru toţi veleitarii. Vor simţi cei care pot să vină sau care trebuie să mai aştepte, dar oricune poate veni să consume, nu neapărat să se exprime. Uşa este deschisă pentru absolut toată lumea, iar cel care va considera că nivelul nu este acolo, adică dacă-ţi cântă Alexandru Tomescu pe scenă, nu pot merge că şi eu pot să emit două-trei sunete pe scenă pentru că mă umplu de frustrare şi de ridicol, până la urmă. Dar pot veni să asculte, să vadă cei care nu sunt dispuşi să se exprime public şi, la un moment dat, vor atinge această ţintă.

            Rep.: - La Palatul Culturii  Ştefan Pop a fost împreună cu invitaţii lui, într-un recital extraordinar dedicat lui Constantin Pavel. Vă gândiţi să dezvoltaţi mai mult această latură?

            Gavril Ţărmure: – Sunt foarte multe festivaluri de diverse genuri culturale, diverse forme ale artei, a muzicii, teazrului. La un moment dat am spus că am putea profita de faptul că avem la Bistriţa, în momentul de faţă, cel puţin patru sau cinci artişti lirici de talie internaţional, şi mă refer la Anita Hartig, Ştefan Pop, Ovidiu Daniel Purcel,  Beniamin Pop, Alina Anca, un bass senzaţional care a fost la Berlin, iar acum e la Hamburg. Aceşti oameni se pot constitui într-un nucleu la care să adere prieteni de-ai lor, ca de exemplu Zoltan Nagy, Adela Zaharia, laureată a marelui Premiu Operalia, care va cânta în deschidere la Opera din Paris, dar şi alţii. Atunci am putea face un festival de mare forţă la care să-i spunem, de exemplu, „Bistriţa lirica”. Putem face un festival de teatru foarte important. Eu am avut ocazia să organizez, din păcate, doar două ediţii, în 1999 şi în 2000,  un festival care avea o identitate proprie excepţională, se numea „AltFest” pe care îl putem relua sau să facem un alt festival multidisciplinar. Dar eu cred că nu prin festival se face educaţia culturală a unui oraş sau a unei zone ci printr-o consecvenţă a evenimentelor, adică prin stagiuni. Dacă faci numai, să spunem „Bistriţa lirica”, care durează trei-patru zile într-un an, este insuficient. Trebuie să ai o stagiune de concerte camerale, trebuie să ai o stagiune de recitaluri, aici educaţia fiind inclusă, fiind implicită, nu acum fac educaţie. Educaţia se face cumva pe nesimţite, prin consecvenţă, prin iubire de artă şi prin propunere de modele culturale. Şi atunci oamenii vor şti să aleagă.

            Rep.: - Cum aţi găsit echipa de la Centrul Cultural Municipal ? Este o echipă cu care veţi merge mai departe, veţi aduce alţi oameni alături de dumneavoastră?

            Gavril Ţărmure: - Eu am găsit la Centrul Cultural Municipal un grup de oameni binevoitori şi dornici să-şi releve virtuţiile. M-am bucurat de ei, unii foarte emoţionaţi, alţii chiar speriaţi că eu mă duc să desfiinţez. M-am dus acolo cu gândul să facem lucruri bune. Lucrurile bune se pot face printr-un efort conjugat şi din partea mea ca manager, şi din partea angajaţilor, ca oameni angajaţi acolo, care primesc o remuneraţie pentru efortul şi activitatea lor, iar gândul nostru ar trebui să fie acela de a face lucrurile cât mai bine pentru că noi slujim publicul, noi slujim oamenii, noi nu ne slujim pe noi, nu ne slujim prietenii şi familia, noi trebuie să facem lucruri care să fie în conformitate cu nivelul de aşteptare al spectatorilor. Dacă acesta ne este gândul, dacă avem în vedere că noi trebuie să propunem publicului din Bistriţa tot ce şi-ar dori el şi am vrea noi să fie, adică dacă aduc un muzician trebuie să aduc unul de cea mai mare calitate, care să mă satisfacă şi pe mine ca spectator, dar şi pe concitadinii mei, iar dacă aduc un scriitor să fie unul de la care ceilalţi să aibă ce învăţa, nu să aduc numai câţiva prieteni cu care ne putem simţi bine într-o seară, să bem un spriţ sau o bere şi e gata evenimentul. Evenimentele trebuie să aibă forţa lor, trebuie să aibă permanent capacitatea de a avea un coeficient educativ în conţinutul lor şi dacă această propunere, această idee se concretizează atunci s-ar putea să avem rezultate foarte bune şi lumea să mai dorească şi să constate că actul cultural nu este doar ceva ce scrânceşte ca nisipul între dinţi ci este o chestiune cât se poate de serioasă, de umană.

            Rep.: - Este o artă a frumosului, o latură educativă a fiecăruia, o îmbogăţire a sufletului fiecăruia ...

            Gavril Ţărmure: - Şi care să ne scoată la suprafaţă şi la vedere părţile bune. Pentru că oamenii sunt la fel, au şi părţi bune, şi părţi rele aproape toţi. Depinde ce cultivi şi ce vrei să arăţi şi celorlalţi.

            Rep.: - Aşa cum la Centrul Judeţean pentru Cultură, în momentul în care aţi venit,  nu a trebuit să fugă lumea, dacă şi-au făcut treaba, datoria, meseria, fiecare pe segmentul lui, nu aţi avut probleme cu angajaţii de acolo, şi aici va fi la fel.

            Gavril Ţărmure: - Bineînţeles, nu m-am dus acolo să desfiinţez ceva, să dau afară pe cineva. Eu m-am dus acolo să încerc să pun în exerciţiu un tip de management cultural, să construim împreună cu cei de acolo, iar dacă nu sunt suficienţi  să mai aducem oameni. Dar asta nu înseamnă că vrem să facem organigrama şi mai stufoasă, s-o facem şi mai numeroasă. Vrem, cu oameni potrivit de mulţi, să facem lucruri cât mai bune.

            Rep.: - Aţi avut neşansa de a ajunge manager în această perioadă nefastă, cu bugete mai mici, cu acest virus care de abia acum parcă ar pleca. Cum vedeţi viitorul evenimentelor culturale pentru acest an? Ce vă propuneţi?

            Gavril Ţărmure: - Eu sunt o fire optimistă şi cred că această perioadă gri sau neagră va trece şi vom reveni la normal. Avem programe pentru toate sferele culturii, vrem să deschidem un club de jazz, vreau să deschidem o cafenea literară la Palatul Culturii, vreau să deschidem şi un program pentru artele vizuale, un program expoziţional, să continuăm să susţinem programul expoziţional propus şi susţinut de Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Bistriţa în continuare, pentru că sunt expoziţii de mare valoare, de mare prestigiu. Vreau să susţinem şi să ajutăm la organizarea unor evenimente care sunt iniţiative ale unor ONG-uri, cum ar fi festivalul de folk sau cel propus de domnul Câţcăuan („Mărul de Aur”), evenimente care s-au consacrat de-a lungul anilor în oraş. Nu are importanţă dacă eu, personal, le gust sau nu. Dacă şi-au format un tip de public care aşteaptă aceste evenimente, eu cred că nu am dreptul să le interzic sau să spun că nu mai face asta şi aste pentru că mie nu-mi plac.

            Rep.: - V-aţi gândit la un eveniment mai mare, poate nu pentru acest an, dar pentru cel viitor. La un moment dat, domnul primar a declarat că vrea să readucă Zilele Bistriţei, transformate în târg, în centrul oraşului. Aţi discutat acest lucru sau încă este prea devreme?

            Gavril Ţărmure: - Am discutat în principiu, dar nu am discutat în amănunt despre program. Am şi alcătuit un proiect „Redivivus” care presupune un timp de desfăşurare, unde am avut în vedere câte zile de târg se acordau Târgului Mare al Bistriţei, 12 zile, aproape două săptămâni, iar acest Festival Redivivus conţine toate genurile artistice şi culturale care se pot derula, se pot desfăşura pe perioada a 12 zile. Am şi proiectul făcut, important este să fie agreat şi de autoritatea administrativă, de domnul primar, căruia o să-i prezint amănunţit tot acest program. Poate dânsul are alte idei şi atunci sigur că vom discuta şi ne vom conjuga eforturile să iasă bine.

            Rep.: - Vă dorim mult succes. De 20 de ani sunt cu ochii pe evenimentele dumneavoastră, ca ziarist. Mesajul pentru bistriţeni legat de sfera culturală ar fi că...

            Gavril Ţărmure: - Oamenii sunt aşteptaţi la evenimente, lucrurile se vor normaliza şi vor putea beneficia de efervescenţa culturală pe care intenţionăm s-o creăm  în oraşul nostru. Pe dumneavoastră vă aşteptăm  să fiţi cu ochii pe noi tot timpul, să ne trageţi de mânecă dacă găsiţi că am luat-o razna şi vă mulţumim că ne criticaţi, că ne mai şi salutaţi micile reuşite. Vă aşteptăm să facem lucruri bune împreună pentru că cultura urbană înseamnă şi construirea unei conştiinţe urbane.

            Rep.: - La concertul cu Ştefan Pop, domnul primar a spus că se bucură că sunteţi pe această funcţie, ceea ce este garanţia că la Bistriţa se va face cultură mare. Vă doresc mult succes!      


Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5