Gledinul, satul de care se leagă numele ministrului Mircea Duşa

Satul Gledin se întinde ca un şirag de mărgele pe Valea Luţului, până la poalele munţilor Călimani, masivul Poiana Tomii (1470m). Este înconjurat de dealuri mari, pâraie adânci, fără apă, păduri de brad cu parfum de răşină şi aer răcoros, în care ursul se plimbă ca un domn stăpânitor.
Satul Gledin a fost atestat documentar în anul 1319. Este vorba însă numai de înregistrare şi nu de vechimea reală a cărei începuturi nu se cunosc.
Dar înfăţişarea oamenilor şi, în special, portul denotă descendenţa lor din triburile de daci, existente pe aceste locuri.
Gledinul este vatra, satul în care s-a născut în jurul anului 1675, călugărul, schimnicul, cărturarul, episcopul Pahomie, astăzi Sf. Pahomie de la Gledin. Un nepot al Sf. Pahomie, învăţatul, întemeietorul de şcoli, Mitropolit al Moldovei, Iacob Stamate (1764-1803) încă îşi are originea în pământurile binecuvântate ale Gledinului. Un alt mare cărturar originar după mamă din Gledin a fost profesorul, scriitorul, istoricul şi folcloristul Vasile Netea (1912-1989).
Din mulţimea personalităţilor care s-au ridicat din satul Gledin mai menţionăm:
Prof. Grigore Toma care a fost şi un eminent învăţător şi îndrumător cultural în satul Gledin; Prof. univ Grigore Ţâra, autorul cărţii despre Gledin “Urmaşii lui Glad” (2009); Prof univ. Vasile Ţâra originar după tată din Gledin;
Procurorul Zaharia Ionaşcu, sprijinitorul material al bisericii din sat şi sfătuitorul sătenilor cu îndrumări juridice; Col. ing. Ioan Vlaic, autorul a trei cărţi despre istoria şi monografia satului Gledin; colonei: Vasile Ţâra, Marin Ursa, Ioan Toma, Violeta Băbălău, ziaristul Dorin Arsinte, autorul cărţii “Pe urmele Sf. Pahomie” (2011); medici: Ursa Aurelia, Ursa Măriuca, Ursa Mărioara, Ţâra Mărioara; ingineri: Costinea Ioan, Turbat Gore, Toma Ioan, prof Ioan Vlaic directorul Şcolii gimnaziale “Paul Tanco” din Monor, prof. Vlaic I. Dumitru; învăţători: Ţâra George ( Măcu), Emil Păcurar şi mulţi alţii.
Mai puţin se cunoaşte că omul politic, Mircea Duşa, în prezent Ministrul Apărării Naţionale este originar după mamă din satul Gledin. Mama, Anuca Maier s-a născut în Gledin în anul 1930, într-o familie cu mulţi copii (trei băieţi şi cinci fete). Anuca s-a măritat în Topliţa. O soră a Anucăi, Anisia Maier, a fost mama procurorului Zaharia Ionaşcu.
Mircea Duşa s-a născut la 1 aprilie 1955, în orasul Topliţa, jud. Harghita din părinţii Anuca Maier născută în comuna Monor, satul Gledin nr. 10 şi tatăl Duşa din Topliţa. Este căsătorit şi are doi copii. A absolvit în anul 1974 liceul silvic Gurghiu, în anul 1988, Academia de Stiinţe Economice Bucuresti, iar în anul 2004, masteratul la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.
Între anii 1974-2000, a lucrat la Consiliul Popular al oraşului Topliţa. Între anii 2001-2004, a fost prefectul jud. Harghita. Din anul 2004 şi până în prezent ocupă funcţia de deputat în parlament. Din anul 2012, a ocupat funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, de Ministru de Interne şi în prezent Ministru al Apărării Naţionale.
Omul politic Mircea Duşa este un patriot, luptător pentru drepturile şi libertăţile românilor şi în special ale românilor din judeţele Covasna şi Harghita.
Sunt cunoscute replicile date pe parcursul anilor liderilor maghiari cu prilejul diferitelor acţiuni politice, întreprinse de aceştia în judeţele din aşa zisul ţinut secuiesc.
Politicianul Mircea Duşa, cu multiplele preocupări parlamentare şi ministeriale, nu şi-a uitat şi neglijat satul în care îşi are, după mamă, originea. Participă la toate activităţile culturale, religioase şi familiale din sat. A participat la canonizarea Sf. Pahomie de la Gledin, la toate evenimente familiale, nunţi botezuri, înmormântări, ţine o strânsă legătură cu rudele sale şi nu sunt puţine.
Gledinarii se mândresc cu el şi cu toate personalităţile care s-au ridicat din micul sătuc Gledin, astăzi de numai 500 de locuitori.
Gledinul a intrat în istorie, că a reuşit să străbată 7 secole de atestare documentară şi face parte din numele Sf. Pahomie de la Gledin. Pământul Gledinului l-a dat cerului pe călugărul, învăţatul Pahomie şi cerul îl recunoaşte ca sfânt.