Guvernul a alocat peste 4,6 milioane lei pentru 32 de localităţi din Bistriţa-Năsăud. Vezi cine a primit bani!

Sâm, 12/21/2019 - 12:06

Guvernul a aprobat, în şedinţa de vineri, alocarea sumei de 475 de milioane de lei pentru cheltuieli urgente necesare funcţionării primăriilor din 1.680 de localităţi. Din judeţul nostru, de sume beneficiază oraşul Sângeorz-Băi şi 31 decomune, per total fiind repartizate 4,683 milioane lei.

Cea mai mare sumă, 561.000 lei, a revenit comunei Feldru, urmat de oraşul Sângeorz Băi - 545.000 lei şi de comuna Spermezeu – 450.000 lei.

La polulopus, cele mai mici sume revin Chiuza – 13.000 lei, Căianu Mic şi Rodna– câte 16.000 lei, Coşbuc – 18.000 lei.

"Un alt act normativ adoptat astăzi în şedinţa de Guvern priveşte bugetele locale ale unor comunităţi, este vorba despre o reparaţie făcută de Guvernul Ludovic Orban pentru comunităţile care ar fi trebuit să beneficieze de sume defalcate din TVA la ultima rectificare a Guvernului anterior din luna august şi care au fost, practic, păcăliţi şi nu li s-au acordat aceşti bani.

Astăzi ministrul Dezvoltării, Ionuţ Ştefan, în colaborare cu premierul şi ministrul Finanţelor Publice, au găsit soluţia de a acorda o sumă din fondurile de rezervă ale premierului, o sumă de 475 de milioane de lei pentru cheltuieli urgente, pentru funcţionarea primăriilor pentru un număr de 1680 de localităţi. Fără aceşti bani, practic, o mare parte dintre primării ar fi fost în situaţia de a intra chiar în faliment", a declarat Ionel Dancă, vineri, la finalul şedinţei de Guvern, într-o conferinţă de presă.

Comentarii

21/12/19 12:55

Vizitator

Motto:
"Mută-i întrebarea ce răsună afară,
Am murit degeaba, ce-ați făcut din țară,
Tot în frig si-n foame, tot cu mâini întinse
Pe la porti străine, ce ne stau închise."
(Colind)
La 30 de ani de la Revolutia Română si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat. Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic social si cultural. Lipsa de reforme interne nu a ajutat prea mult România nici după aderarea la Uniunea Europeană. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost scazută din cauză că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibila cu structurile europene. Este vorba de regionalizare, pentru care nu era nevoie decat de vointă politică. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nici un județ din cele 40 nu îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. Din această cauză, România pierde enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se misca foarte greu. De aceea, ar fi extrem de utila o initiativa legislativa privind regionalizarea.
Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea „regiunii” drept categorie administrativ-teritorială ceea ce nu există astăzi în Romania. A doua cale este mai simplă si se poate face prin lege care să prevadă comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune ca din cele 41 de județe actuale să rezulte un număr mai redus de unităti administrative, după modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativă in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Regionalizarea trebuie să aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regională. Insă regionalizarea cu păstrarea judetelor nu rezolva nimic, ba dimpotrivă adaugă un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrală si cea locală. Solutia este extrem de simplă si ea presupune desfintarea actualelor judete si trecerea unor prerogative de importantă zonală, ale acestora la regiune, iar celelalte atributii judetene care au importantă locală, să treacă la primarii, unde sunt mai aproape de cetătean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Această masură ar putea duce in timp rezonabil, la asocierea comunelor si nu la comasarea lor fortată, facută din birou după ureche.
In concluzie, România normală are nevoie urgentă de 3 tipuri de reforme:
-reforma constitutională;
-reforma administrativ-teritorială;
-reforma morală, prin educatie.

21/12/19 18:36

Gavrilă N. Moldovan

Domnule respondent „vizitator” aveți mare dreptate în cele ce spuneți. Este o plăcere pentru mine să vă citesc comentariile pertinente. Dar la noi, încă mai „bântuie„ gripa fanariotismului modern, a baronului și despotului local... Până la asocierea comunelor și nu la comasarea lor forțată, este o cale atât de lungă... educație, mentalitate ș.a. Vezi, comune - sat, Coșbuc, Poiana Ilvei, Runcu Salvei, eșecul Neposului... orgolii și patimi pentru falsa independență. Capra nu merge de bună voie la târg, numai dusă de ață. Să auzim de bine! Crăciun fericit!