Inspectorul şcolar general Camelia Tabără: Resimţim scăderea numărului de copii şi la nivelul liceului. Avem cu opt clase mai puţin, în scădere la Bistriţa, Beclean şi Rodna

Inspectorul şcolar general Camelia Tabără a anunţat, în cadrul şedinţei cu directorii  că numărul claselor a IX-a de liceu, pentru anul şcolar 2019-2020, va fi cu opt mai mic, asta pe fondul scăderii efectivelor de absolvenţi de gimnaziu. Astfel, opt licee din Bistriţa, Beclean şi Rodna vor avea cu câte o clasă de liceu mai puţin.

Este vorba despre CN „Liviu Rebreanu” Bistriţa – minus o clasă de filologie, Colegiul Tehnic Infoel – minus o clasă de profil economic, Liceul Agricol Bistriţa – minus o clasă tehnician în producţia alimentară, Liceul Tehnologic „Grigore Moisil” – minus o clasă ecologia şi protecţia mediului, Liceul Tehnologic de Servicii – minus o clasă de tehnician în gastronomie, Liceul Agricol Beclean  şi Liceul „Henri Coandă” – mai puţin cu câte o clasă de economic, şi Rodna – cu o clasă mai puţin la profilul real.

         „E o chestiune la care lucrăm deja de o lună de zile şi pe care am finalizat-o. Dacă în ceilalţi ani a fost mai uşor sau a fost mai „soft” ca abordare, în acest an a fost complicat, pentru că deja resimţim şi la nivelul liceului scăderea numărului de copii. (...) În această perioadă am povestit cu foarte mulţi dintre dumneavoastră şi când am văzut că lucrurile nu mai pot fi gestionate, pentru că fiecare în plan teoretic se uită în documente şi spune că „da, e în regulă”, zona economicului cere cu disperare forţă de muncă – are dreptul ei – dar noi vrem clase ca şi până acum.”, a explicat inspăectorul şcolar general.

Prof. Camelia Tabără a menţionat că a implemnetat  Ordinul de Ministru 5235/2018 pentru aprobarea Metodologiei privind fiundamentarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat pentru anul 2019-2020.

„Şi demografic suntem obligaţi să ofertăm atâtea locuri câţi copii avem pe clasa a VIII-a şi constatăm că avem cu 8 clase mai puţin. Clasele se calculează la 28 copii, pentru că e criteriul economic şi pentru că noi ştim din toate analizele şi statisticile de anul trecut că şi faţă de asta o să avem pierderi cu copii care pleacă în alte judeţe şi cu copii care stau acasă.

Din statistica anului trecut, care a fost una bună, am avut 100 de copii care au plecat în alte judeţe şi abia 50 care au venit din alte judeţe, adică minus două clase faţă de absolvenţii clasei a VIII-a. Am avut 50 de copii care nu s-au înscris dintr-a VIII-a în a IX-a, faţă de 100 pe care-i aveam anterior. E foarte bine, dar minus încă două clase faţă de pronosticul optimist pe care-l facem noi”, a argumentat şeful IŞJ BN.

De asemenea, în elaborarea ofertei de şcolarizare s-a ţinut cont de criteriul geografic, fiind făcute socotelile „pe văi şi pe tradiţie, încotro se duc copiii din şcoli”. „Nu-mi pot permite să mă joc cu aşa ceva, fiindcă fiecare ştim că toată această mică socoteală ce implică din perspectiva colegilor noştri, sindicatul periază cu multă atenţie şi la orice mică abatere de la linia legalităţi, ne sancţionează. Geografic, şcolile de mediul rural care au cerut un număr de clase, pentru că pe valea respectivă era un excedent, am dus în localitatea de mediu urban corespunzătoare şi a ieşit socoteala pe care v-o arăt, fundamentată, depusă la Consiliul de Administraţie şi la toate consiliile consultative”, a adăugat prof. Tabără.

Nu în ultimul rând, s-a ţinut cont şi de ceea ce solicită mediul economic, mai precis ca 35% clase să fie de şcoală profesională. „În martie vom avea o şedinţă cu directorii de licee, pentru că nu mai vreau să aud numai eu disperarea agenţilor economici că nu au forţă de muncă. Reacţia noastră, care trebuie să oferim ce cere societatea,  nu ce vrem noi, nu ce vor copiii, ce cere societatea. Noi cu noi, ei cu ei. Nu se mai poate şi nu mai merge”, a menţionat Camelia Tabără.

De altfel, mediul economic a punctat, în discuţiile avute cu IŞJ BN, că şcoala e „centrată pe interesul profesorului”. „Nici nu e de condamnat pentru că aşa e sistemul. Iniţiativa porneşte din sala profesorală, din consiliul profesoral, din consiliul de administraţie. Bineînţeles că vrem, ca şi până acum, nicio clasă în minus. E de înţeles şi justificat, dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să intervenim, care avem obligaţia să ne uităm în zona celor care fac PIB-ul. Când am prelucrat adresa Ministerului ne-au zis, domnilor inspectori, cam puţin 35%, ar trebui 40%, pentru că în Germania e 70%. Să nu ne mai tot extaziem ce societate aşezată e Germania, când de la fundament şi pregătirea resursei umane pentru piaţa muncii, noi suntem o piramidă cu vârful în jos, nu avem cum să avem stabilitate. Proiecţia calificărilor să se facă în funcţie de nevoile societăţii”, a spus inspectorul şcolar general.

Printre solicitările mediului  de afaceri sunt şi diminuarea claselor de economic şi a celor de protecţia mediului şi creşterea celor de profil electric, electronic şi robotică. La fel se întâmplă şi în cazul claselor de economic, dar şi a celor de mecanic auto, care ar trebui să aibă în vedere şi profil de electromecanică.

„Vreau să-l evidenţiez în mod deosebit pe domnul director de la Maieru (n.n. – prof. Adrian Crăciun) care în sfârşit a înţeles încotro se îndreaptă lumea şi care, dacă-n anii trecuţi tot insista pe clase de liceu, a înţeles că nu se mai poate şi şi-a făcut două de profesională. Foarte înţelept, una pentru fete şi una pentru băieţi. Toate clasele de profesională le-am bifat, le-am aplaudat şi nu ne-am atins de ele, dar nu am putut să reglăm procentele decât intervenind în zona cealaltă, a teoreticului, care trebuie să-l menţinem în marja de 40%. Este foarte clar de ce: UE, tot ţipăm cu toţii că vrem în UE, ne cere inserţie în învăţământul terţial, în universităţi pe 35%. Dacă 40% e teoreticul, e până peste cap. Cu procent de 90% la Bacalaureat, suntem exact pe ţinta europeană”, a adăugat prof. Tabără.

Potrivit acesteia, dacă ar fi după cum vor copiii şi mentalul colectiv al părinţilor s-a face numai clase de liceu, pentru că toată lumea fuge de profesională ca de nu ştiu ce. „Noi trebuie să croim această ofertă, cu această comandă: societatea şi agenţii economici ne spun ce să facem şi asta facem. Să facem mai multă consiliere educaţională, mai intensă, dusă către părinţi, mult mai activă în perioada de „Şcoală altfel”, să promovăm exemplele de bună practică în şcolile profesionale, împreună cu Camera de Comerţ să se facă studii actuale şi actualizate. Ni se tot reproşează că nu avem clase de chimie, în condiţiile în care avem atâtea firme bistriţene în această zonă şi abia avem o clasă de operator pe care am forţat-o să se menţină. AJOFM spune clar şi răspicat că e foarte mic procentul locurilor de muncă pentru absolvenţii profilului de filologie. Noi l-am păstrat în ponderea de 10%. Suntem obligaţi ca începând cu acest an să cerem finanţare şi să chemăm ARACIP-ul ca să autorizăm noi calificări ca să rezistăm, să existăm şi să putem oferi ceea ce trebuie şi ceea ce ni se cere”, a concluzionat inspectorul şcolar general.