Internet security pentru business: de ce firewall-ul nu mai este suficient

În orice afacere – fie ea startup sau corporație – depinde de conectivitate, securitatea cibernetică a devenit mai mult decât o simplă opțiune: este o necesitate vitală. Mulți antreprenori încă trăiesc cu iluzia că un simplu firewall oferă un scut impenetrabil împotriva amenințărilor online. Realitatea? Atacurile cibernetice au evoluat, iar metodele tradiționale de protecție pur și simplu nu mai fac față. Așadar, ce înseamnă cu adevărat securitate pe internet pentru business în 2025? Ce soluții merg dincolo de simpla filtrare a traficului? Și cum îți poți construi un sistem de apărare cibernetică adaptat nevoilor actuale ale companiei tale?

Ce este un firewall și ce poate face?

Firewall-ul reprezintă un sistem de filtrare a traficului dintre rețeaua internă a companiei și internet. Acesta funcționează fie ca software pe un server sau calculator, fie ca echipament hardware dedicat. Un firewall verifică fiecare pachet de date transferat, folosind reguli prestabilite care permit sau blochează accesul. De exemplu, dacă vrei să blochezi toate conexiunile din exterior către un server, poți seta această restricție în firewall. Aplicațiile moderne pot distinge între diferite zone de securitate, cum ar fi:

• Inside (rețeaua internă);
• Outside (internetul public);
• DMZ (zona neutră pentru servicii expuse – de exemplu, serverele web)

Totuși, firewall-urile convenționale se bazează în special pe informații simple, cum ar fi adresele IP sau porturile utilizate. Aceste filtre nu reușesc să depisteze conținutul malware ascuns în fișiere sau traficul criptat. Chiar dacă unele modele noi adaugă inspecție profundă a traficului (Deep Packet Inspection), detectare automată a intruziunii (IPS/IDS) sau analiză comportamentală, atacatorii apelează la tehnici sofisticate pentru a ocoli aceste măsuri. 

Internet security reprezintă un set coerent de măsuri, adaptate specificului fiecărei companii. O strategie eficientă de securitate a rețelei informatice necesită instrumente complementare și politici interne riguros implementate. 

De ce nu mai este suficient un firewall?

Amenințările informatice s-au diversificat rapid. Mulți atacatori nu se limitează la scanarea rețelei, ci folosesc metode precum phishing-ul, ransomware-ul sau compromiterea din interiorul organizației. De pildă, un angajat primește un email aparent legitim, deschide un fișier atașat și orice cod malițios prezent acolo începe să acționeze direct în rețeaua internă. În cazul acesta, firewall-ul nu va semnala activitatea suspectă, deoarece atacul nu traversează perimetrul monitorizat de el.

Un alt exemplu este atunci când datele sensibile se transferă prin servicii de stocare online sau mesagerie criptată. Firewall-ul nu poate inspecta direct conținutul traficului criptat, ceea ce ajută atacatorii să evadeze filtrarea. Chiar și firewall-urile avansate, echipate cu opțiuni suplimentare, au limitări clare dacă acționezi doar la nivel de rețea. 

Soluții moderne pentru o protecție completă

Pe lângă firewall, adaugă în arhitectura de securitate și alte sisteme specializate. Acestea ajută la identificarea rapidă a amenințărilor, la blocarea atacurilor și la limitarea efectelor în caz de incident. Iată câteva exemple practice:

• Sisteme IDS/IPS (Intrusion Detection/Prevention): Aceste echipamente sau aplicații analizează traficul din rețea și semnalează/blocează activitățile anormale;
• Soluții EPP/EDR (Endpoint Protection/Response): Protejezi fiecare dispozitiv (laptop, smartphone, server) împotriva virușilor, programelor malițioase și acțiunilor suspecte;
• Softuri anti-malware avansate: Acestea rulează scanări automate, pun fișierele suspecte în carantină și avertizează administratorii în cazul detecțiilor;
• Segmentare rețea: Construiești reguli și bariere interne, astfel încât un atacator să nu poată accesa întreaga rețea dintr-un singur punct vulnerabil;
• Monitorizare trafic intern: Observi permanent fluxurile de date interne, nu doar la poarta de intrare/ieșire, și poți depista rapid transferurile suspecte.
• MFA (autentificare cu mai mulți factori): Prevezi accesul neautorizat chiar dacă cineva reușește să afle parola unui angajat.

De exemplu, dacă implementezi MFA la autentificare pentru acces VPN, chiar dacă un atacator obține parola unui utilizator, nu poate intra fără codul unic de pe telefon.

Cum îți stabilești o strategie de internet security adaptată afacerii tale?

Fiecare firmă are cerințe diferite, dar poți urma câteva recomandări de bază pentru a construi o structură eficientă:

1. Identifică datele sensibile pe care trebuie să le protejezi (ex: baze de date cu clienți, informații financiare);
2. Analizează vulnerabilitățile rețelei, atât la nivel extern (ce se poate accesa din afara companiei), cât și intern (posibile greșeli ale angajaților);
3. Folosește un mix de tehnologii: firewall performant, IDS/IPS, EDR, segmentarea rețelei și politici stricte de acces;
4. Actualizează periodic softurile de securitate și sistemele de operare – multe atacuri exploatează erori pentru care deja există rezolvare;
5. Organizează sesiuni scurte de instruire pentru angajați, astfel încât aceștia să recunoască emailurile suspecte sau să evite transmiterea parolelor;
6. Testează regulat procesele de backup și restaurare a datelor, pentru a limita pagubele în cazul unui atac cu ransomware;
7. Colaborează cu furnizori specializați care pot livra soluții integrate și consultanță tehnică, astfel încât să reduci riscurile fără a complica inutil procesele.

Impactul securității cibernetice asupra afacerii

Un incident de securitate afectează nu doar datele sau sistemele IT, ci și reputația companiei. Clienții devin mai atenți la modul în care le protejezi datele. Dacă rețeaua ta cade victimă unui atac, răspunsul prompt și măsurile prompte de remediere limitează pierderile.

Firmele mici și mijlocii suferă adesea cele mai mari pierderi, fiindcă resursele pentru recuperare sau imagine sunt limitate. De exemplu, dacă un magazin online nu mai funcționează timp de câteva ore din cauza unui atac, pierzi atât vânzări, cât și încrederea clienților. Investește timp și resurse pentru a preveni astfel de scenarii, nu doar pentru a reacționa după un incident.