Interviu cu dr. ing. Ioan Zagrai, virusolog de talie mondială, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița: Decât să rupem o floare, mai bine să plantăm un pom! Vom avea: flori, pomi și poame!

Rep: Sosirea primăverii ne reamintește de fiecare dată multora dintre noi de activitatea specialiștilor din prima linie, care se ocupă de dezvoltarea acestui sector important al activității economice din unitatea noastră administrativ-teritorială, așa că un interviu cu dumneavostră e desigur pe deplin dorit și  justificat. Pomii ne oferă flori generatoare de bucurie, frumusețe și bună dispoziție, fructe furnizoare de energie și compuşi bioactivi (pectine, antioxidanţi, vitamine şi minerale), aer curat pentru că în procesul de fotosinteză consumă dioxidul de carbon și eliberează oxigen, ceea ce înseamnă sănătate, viață. Amândoi știm că la 1 ianuarie 1950 s-a înființat Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița. Punctul său forte l-a constituit încă de la înființare factorul uman. Aici s-a format, a  activat și s-a afirmat un colectiv de cercetători iscusiți, pasionaţi, cu dragoste faţă de meserie, care prin rezultatele muncii lor au întemeiat o adevărată ” Şcoală Bistriţeană de Pomicultură”, ce a făcut ca horticultura să devină un domeniu emblematic, reprezentativ al unităţii noastre administrativ-teritoriale, iar Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița un etalon al cercetării horticole româneşti, o mândrie a judeţului şi a ţării.  Locul principal l-a ocupat Dr. docent Modoran Ioan (1915-2004), fondatorul unităţii de cercetare bistriţene, membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Sisești“, autor a sute de lucrări științifice, unele publicate de Editura Academiei Române sau de instituții de specialitate din străinătate. Acestuia i s-a alăturat alte nume prestigioase precum cele ale:  Dr. docent Gherghi Andrei, care a activat la stațiunea bistrițeană 15 ani, unde a urmărit problemele de tehnologie și biochimie pomicolă. Ca urmare a rezultatelor de excepție obținute, în 1961, i s-a acordat  titlul științific de doctor  iar, în 1971, cel de doctor docent. Pe baza activității sale prodigioase desfășurate a fost promovat la Institutul de Valorificare și Industrializare a Legumelor și Fructelor București, unde a continuat munca de cercetare, proiectare și dezvoltare timp de 30 de ani. În anul 1992, a fost ales membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice  |”Gheorghe Ionescu-Sisești”  iar ,în anul 1997, președinte al Secției de horticultură a acestui înalt for științific. În paralel a desfășurat activitate didactică ocupând funcția de decan al Facultății de inginerie horticolă a Universității “Titu Maiorescu” București (1990-1994). A fost îndrumător și conducător științific de doctoranzi în cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice  |”Gheorghe Ionescu-Sisești” și Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București. A efectuat stagii de documentare în Italia, Franța, Belgia, Olanda, Spania, Danemarca, Polonia. A fost membru al Societății Internaționale de Științe Horticole,  Institutului Internațional al Frigului, Asociației Frigotehnicienilor din România ș.a. A elaborat și publicat 37 tratate, monografii, unele dintre acestea în limba franceză. Dr. ing. Ilie Vonica (1932-2006), descendent dintr-o vrednică familie de ˮbârsăni bârgăuani“, originară din Mărginimea Sibiului, stabilită la Prundu Bârgăului, capitala Văii Bârgăului. A urmat și absolvit, în anul 1958, Institutul Agronomic Iași, Facultatea de horticultură. După absolvire, a fost repartizat la I.A.S. Lechinṭa unde şi-a făcut debutul profesional şi s-a remarcat ca un foarte bun și activ organizator și coordonator al activităṭii. În anul următor, s-a transferat la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură  Bistriţa, unde vreme de șapte ani a  desfășurat o activitate deosebit de laborioasă în domeniul protecṭiei plantelor, concomitent desfășurând și activitate didactică în cadrul Școlii Tehnice Horticole. Remarcat pentru rezultatele obṭinute, capacităṭile profesionale și organizatorice, în 1965, a fost promovat în funcṭia de șef al Serviciului de prognoză și avertizare din cadrul Laboratorului Central de Carantină Fitosanitară București, iar, în 1968, în  cea de director al acestuia,  pe care a deṭinut-o vreme de 31 ani. În această calitate, a coordonat activitatea reṭelei de carantină fitosanitară de protecṭia plantelor de pe teritoriul ṭării  și cea a serviciilor de carantină fitosanitară din punctele vamale, a militat pentru perfecṭionarea continuă a actului profesional și îmbunătăṭirea colaborării cu unităṭile de cercetare din domeniu.  În perioada 1993 - 1998, a reprezentat România la Organizaṭia Europeană și Mediteraniană pentru Protecṭia Plantelor. Din 1998, a fost reprezentantul României pe lângă Comisia pentru Măsuri Fitosanitare de sub egida FAO și persoană de contact cu Secretariatul Convenṭiei Internaṭionale pentru Protecṭia Vegetalelor. Dr. ing. Nicolae Minoiu a absolvit cu diplomă de merit Facultatea de Horticultură din București. Din 1965-2003 ing. Balaci Raveca, care a contribuit la omologarea mai multor soiuri realizate la stațiune iva fost cercetător, iar între 1968-1995 secretar științific al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița. Între 1965-1968, a fost trimis la specializare la Academia de Agronomie ˮK. A. Timiriazev“ din Moscova, unde a obṭinut titlul de doctor în biologie. A efectuat specializări în domeniul virusolgiei în USA, în cadrul mai multor universităṭi. Pentru rezultatele obṭinute în cercetare a fost ales membru al Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Sisești“, membru al Societății Române a Horticultorilor și al unor asociații profesionale internaționale. A participat cu lucrări la numeroase simpozioane și consfătuiri științifice din țară și străinătate (Franța, Germania, Austria, Marea Britanie, Ungaria, Cehoslovacia, Bulgaria). Între 1990 și 1994 a fost  profesor asociat la Universitatea de Științe Agricole Cluj-Napoca. Rezultatele cercetărilor sale le-a concretizat în peste 350 lucrări știinṭifice, dintre care 35 în limbi de circulaṭie internaṭională. Sub îndrumarea şi oblăduirea lui s-au format: Dr. ing. Platon Vasile Ioan, fost director între 1994 - 2019 al S.C.D.P. Bistriţa, Dr. ing. Silvia Preda, fost director (actualmente secretar știinṭific  - n.n.) al Staṭiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea, Dr. ing. Palaghianu Teodora şi alţi specialişti de marcă.  Dr. ing. Dumitrache Ioan (1926-1992), absolvent al Facultății de Horticultură din cadrul Institutului Agronomic “Nicolae Bălcescu” București, în perioada 1953-1988 și-a desfășurat activitatea în calitate de cercetător principal și secretar științific la Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Bistrița, Dr. ing. Mihai Bilegan, fost director al S.C.D.P. Bistriţa, Dr. ing. Vlădianu Doina, fostă secretar științific la Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă Bistrița, Inginerul Ivan  Ioan,  absolvent al Facultății de horticultură din cadrul Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București, care după absolvire a fost repartizat și a lucrat în cercetare la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură  Bistriţa. A elaborat numeroase lucrări științifice: Cultura pomilor în livezi intensive, Selecții de perspectivă la măr obținute la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură  Bistriţa, Studiul comportării unor soiuri și hibrizi rezistente sau tolerante la boli, în culturi comparative în condițiile de la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură  Bistriţa, Soiuri noi de cireș obținute la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură  Bistriţa. A fost un cercetător prolific și special pe care nu l-au  interesat decât activitatea neobosită de creație în folosul științei horticole românești. A creat zeci de soiuri noi de măr, păr, cireș și vișin, fără să solicite recunoașterea meritelor sau acordarea de titluri științifice, pe care le-ar fi meritat pe deplin. Ing. Balaci Raveca, care a contribuit la omologarea mai multor soiuri realizate la stațiune. Pattantyus Abraham Karoly, absolvent al Facultății de chimie din cadrul Universității “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, care începând din 1969 și până la pensionare a lucrat în calitate de cercetător  la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură  Bistriţa. Rezultatele muncii sale de cercetare și analizelor de laborator le-a materializat în zeci de lucrări științifice publicate. S.C.D.P. s-a constituit într-o pepinieră de cadre valoroase pentru învățământul superior agricol. Aici s-au format și activat personalități marcante ale învăţământului superior agricol românesc: Prof. univ. dr. ing. Aurel Maxim, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Prof. univ. dr. ing. Burzo Ioan, Prof. univ. dr. ing. Modoran Dorel-Laurenţiu (25.06.1945 – 27.02.2012), fosta sa soţie şi colegă de facultate Prof. univ. dr. ing. Modoran Constanţa-Virginia cu care şi-a unit destinele pe 15 septembrie 1973 – 30 septembrie 2010, când a trecut în nefiinţă la vârsta de 63 de ani, răpusă de o grea suferinţă și alții, care s-au străduit și au reuşit să transmită studenților, masteranzilor, doctoranzilor şi iubitorilor de natură marea lor dragoste şi pasiune pentru meseria de horticultor. Acestora li s-a alăturat un buchet valoros de ingineri și tehnicieni implicați direct în activitatea de producție pomicolă: Sângeorzan Mihai, Bulbuc Emil, Sonea Mircea, Valea Ovidiu, Suciu Sabin, Aurica Chivu,  Ivan Grigore, Berindei Ioan, Szilagyi Ioan (25.06.1947 – 10.11.2020), Georgeta Minoiu (12.05.1937 – 14.04.2013), Livia Sărățean (26.02.1945 - 20.10.2021) și alții.

 Domnule Dr. ing. Ioan Zagrai e notoriu faptul că prin calităţile Dvs. profesionale şi manageriale şi a celorlalţi specialiști, în pofida subfinanțătii și noianului de greutăți ce decurg din aceasta, S.C.D.P. Bistriţa are capacitatea de a aborda atât tematici de cercetare fundamentală cât şi aplicativă de mare actualitate, continuă să producă ştiinţă, să-şi atragă colaborări internaţionale prestigioase, iar în acest context v-aș ruga să faceți câteva referiri succinte legate de situația și preocupările actuale ale colectivului pe care îl coordonați:

Dr. ing. I. Z.: Dacă la început Stațiunea a avut misiunea de a contribui la redresarea pomiculturii distrusă după cel de-al doilea razboi mondial, în prezent Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Bistrița are misiunea de a aborda tematici de cercetare noi care să contribuie la progresul pomiculturii din zona sa de influență (Transilvania) (fiind singura stațiune de profil din zonă rămasă după reorganizare), dar și a pomiculturii românești în general. De asemenea, mai ales după integrarea în Uniunea Europeană, S.C.D.P. Bistrița, ca de altfel toate instituțiile de cercetare din domeniu, au misiunea de a obţine rezultate ştiinţifice care să contribuie la progresul științei și la creșterea vizibilității cercetării pomicole românești pe plan internațional, poziționarea României la acest nivel fiind, din nefericire, în prezent, destul de obscură. Ca răspuns la necesitățile actuale din pomicultură, am adoptat în urmă cu doi ani o strategie de creștere a performanței în cercetarea de la S.C.D.P. Bistrița, stabilind șapte obiective strategice. Primul, de maximă importanță, se referă la Perfecționarea și eficientizarea producerii materialului de înmulțire pomicol din categoriile biologice superioare, de înaltă valoare biologică, liber de boli virotice, alți patogeni și dăunatori (indemn). Cel de-al doileaobiectiv strategic se referă la crearea de noi genotipuri (soiuri și portaltoi) superioare privind potențialul productiv și calitativ, rezistente la factorii biotici și de mediu folosind tehnicile moderne de selecție.

În anul 2020, după o perioadăa destul de lungă de întrerupere, a fost reluată activitatea de creare de noi soiuri într-o abordare modernă, adaptată cercetării la nivel internațional. În condițiile în care în amelioarea convențională orizontul de așteptare pentru obținerea unui nou soi la speciile pomicole este de minim 12-15 ani, uneori chiar mai mult, implementarea unor noi tehnici de selecție cu ajutorul unor markeri moleculari reprezintă instrumente de lucru indispensabile în ameliorarea modernă, care ar putea scurta perioada de obținere a unui soi nou cu 4 - 6 ani. În această direcție, începând cu anul 2020, acționează și cercetarea de la S.C.D.P. Bistrița, pe două paliere, astfel:

• Implementarea selecţiei asistată de markeri moleculari pentru rezistența la rapăn de tip Vf.
• Implementarea selecţiei asistată de markeri moleculari pentru transferul rezistenței la virusul Plum pox de la prunul transgenic.

S-a reușit deja selecția unor elite prin aceste metode moderne atât la măr cât și la prun. Acestea vor fi transferate în microculturi comparative pentru testare în primăvara acestui an.

    Un alt treilea obiectiv strategic se referă la Îmbunătăţirea periodică a lucrărilor de zonare, cu soiuri noi autohtone şi cu soiuri valoroase din sortimentul mondial, la măr, păr, prun și cireş, în concordanţă cu cerinţele pieţei. Multiplele culturi comparative existente de-a lungul timpului la speciile măr, prun şi cireş au permis recomandarea periodică pentru extinderea în producție a unor sortimente de specii și soiuri valoroase la nivel naţional.

Pentru a răspunde cerințelor actuale s-a trecut recent la înființarea unor noi culturi comparative de prun, măr si cireș care să cuprindă atât soiurile omologate de S.C.D.P. Bistrița, cât și alte creații valoroase ale instituțiilor similare din țară și străinătate. De asemenea, cercetările sunt extinse și la experiențe de testare a potențialului de cultivare a unor arbuști fructiferi ( aronia, afin, măceș, soc, trandafir pentru petale, lonicera, corn ) în zona Bistrița. În 2-3 ani, atât fermierii, cât si bistrițenii vor putea vizita aceste loturi demonstrative și vor putea degusta din paleta largă de soiuri pentru a-și exprima un punct de vedere asupra calităților gustative. În acest sens vom organiza întâlniri tematice atât cu fermierii cât și cu consumatorii.

   Un alt obiectiv strategic se referă la Elaborarea, perfecţionarea şi promovarea unor secvenţe tehnologice moderne. Deși momentan suntem deficitari la acest obiectiv din varii motive, cunoaștem că orientarea către livezi de mare densitate, cu soiuri altoite pe portaltoi de vigoare redusă, asistate de dirijarea fertirigării, a cunoscut un trend crescător în ultimii ani, mai ales prin accesarea de către fermieri a fondurilor europene. Drept urmare, cercetarea de la S.C.D.P. Bistrița a trecut la inițierea unor experiențe care vizează îmbunătățirea condițiilor de nutriție a pomilor în sistem de mare densitate (la speciile măr și cireș) prin fito-monitorizare, dirijarea irigării, fertilizării și întreținerii solului.

Alt obiectiv strategic vizează Elaborarea de noi strategii de protecție a pomilor fructiferi față de atacul bolilor și dăunătorilor, cât și de aplicare a tehnologiilor ecologice de obținere a fructelor de calitate.

Importanța protecției pomilor trebuie privită într-un context în care schimbările climatice modifică biologia patogenilor și dăunătorilor, iar paleta produselor de uz fitosanitar devine din ce în ce mai restrânsă. Prin urmare, studierea biologiei acestora și eficacitații unor produse de uz fitosanitar de ultima generație în scopul integrării lor în schemele de combatere integrată, devine extrem de importantă, iar S.C.D.P. Bistrița este implicată în astfel de cercetări. Una dintre provocări derivă tocmai din interzicerea folosirii unor insecticide sau fungicide cu eficacitate foarte bună.

Importanța protecției pomilor trebuie privită și într-un context în care există un trend continuu crescător pentru fructe ecologice, fără reziduuri de pesticide. În acest context, tot mai mulți fermieri accesează fonduri europene pentru înființarea de noi plantații pomicole în sistem ecologic. Pe de altă parte, produsele de protecție fitosanitară Eco sunt limitate ca număr pe piață, iar eficacitatea acestora nu este pe deplin cunoscută, existând astfel riscul unei combateri ineficiente. De aceea, începând cu anul 2020, laboratorul de protecție de la  S.C.D.P. Bistrița are două componente, una pe protecție convențională și alta pe protecție ecologică. Au fost deja inițiate cercetări în domeniul protecției ecologice la specia prun. Se continuă cu testarea mai multor produse ecologice existente pe piață în vederea stabilirii unui program orientativ de combatere care să fie pus la dispoziția fermierilor care au înființat astfel de culturi.

Un alt obiectiv OBIECTIV STRATEGIC se referă la Studiul variabilității patogenilor si a bazelor genetice ale rezistenţei la patogeni a pomilor fructiferi (măr, prun, cireș).

          Cunoașterea variabilității patogenilor reprezintă un element esențial atât pentru elaborarea strategiilor de limitarea impactului acestora, cât și pentru programele de ameliorare și studiile epidemiologice. De exemplu, România deține un sortiment valoros de soiuri autohtone la specia prun, însă deficiențele din sistemul național de producere a materialului săditor a determinat fermierii să se orienteze spre înființarea de noi plantații folosind cu precădere material produs în afara țării. Această situație a cresut riscul de introducere a unor noi virusuri / tulpini virale!!! De aceea, monitorizarea noilor livezi de prun care să vină în sprijinul direct al fermierilor prin recomandări punctuale în funcție de situațiile constatate devine foarte importantă, iar S.C.D.P. Bistrița este implicată activ în astfel de cercetări (coordonează proiectul ADER  7.3.13/2019 –MADR la nivel național)

Schimbările climatice au determinat și apariția unor noi dăunători neidentificați până în prezent. În ultimii ani, în livezile din zonă, au devenit tot mai problematici unii dăunători polifagi care în trecut nu au reprezentat amenințări la adresa pomiculturii, fiind specifici speciilor silvice.

         Rep: Prin specialiștii săi din cadrul sectorului de dezvoltare, S.C.D.P. a asigurat din totdeauna fermierilor consultanță tehnică, material săditor de calitate şi  sprijin efectiv în materializarea proiectelor de dezvoltare a sectorului pomicol, care este situația la început de primăvară în 2022  ?.

Doresc să reiterez că primul obiectiv strategic al S.C.D.P. Bistrița se referă la  Perfecționarea și eficientizarea producerii materialului de înmulțire pomicol din categoriile biologice superioare, de înaltă valoare biologică, liber de boli virotice, alți patogeni și dăunatori (indemn).

Cunoaștem că, Uniunea Europeană are cerinţe ridicate pentru siguranţa fitosanitară, respectiv producerea de material săditor pomicol liber de virusuri, pe noua legislație denumit indemn. În acest sens, atât materialul de înmulțire cât și cel de plantare trebuie să satisfacă cerinţele formulate în diverse Directive ale Consiliului Europei. Teoretic, armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană a fost realizată prin diferite Ordine MADR.  Practic însă, aceasta situație pare să fi găsit țara noastră nu tocmai pregătită. Se dorește producerea de material de plantare liber de virusuri, destinat direct fermierilor, însă nu se acordă importanța cuvenită ( nu există o strategie națională însoțită de o finanțare adecvată pentru o astfel de activitate deosebit de complexă) obținerii materialului de inmulțire (etajele superioare ale piramidei etajate) din care derivă materialul de plantare (mai ales la soiurile autohtone). Pentru a produce material de plantare liber de virusuri din soiuri autohtone trebuie mai întâi să fie obținut materialul din amonte, respectiv PREBAZĂ, BAZĂ și Certificat de înmulțire. Se numește piramida etajată a materialului din categoriile biologice superioare, iar la acest capitol România este deficitară. În acest context există (și se întâmplă) riscul unor importuri masive de material săditor care, pe de o parte ar putea fi neadaptat condițiilor pedoclimatice locale, iar pe de altă parte ar putea fi infectat cu unele virusuri și tulpini virale care nu sunt prezente în România, ceea ce ar agrava și mai mult situația deja existentă.

Rep: Ce a întreprins S.C.D.P. Bistrița pentru obținerea materialului din categoriile biologice superioare?

Pentru a putea implica Stațiunea în realizarea unui astfel de obiectiv major și deosebit de complex a fost absolut necesară parcurgerea mai multor etape. Astfel, un prim pas important l-a constituit realizarea unui laborator de virusologie care să permită implementarea la standarde internaționale atât a tehnicilor de diagnostic serologic (DAS/DASI-ELISA), cât și molecular pentru virusuri (IC/-RT-PCR) și fitoplasme (Nested PCR), fără de care producerea materialului săditor la standardele OEPP (Organizația Europeană pentru Protecția Plantelor) este imposibilă. Acest obiectiv a fost realizat integral cu fonduri din proiecte naționale și internaționale la care s-a adaugat și un sprijin din partea MADR pentru achiziția unor echipamente care ne lipseau. Putem spune că, în prezent, acesta este singurul  laborator de virusologie din rețeaua cercetării pomicole românești care are  implementate atât tehnicile serologice, cât și moleculare de diagnostic și diferențiere a virusurilor și fitoplasmelor. După modernizarea laboratorului de virusologie s-a trecut la o a doua etapă, respectiv la implementarea standardelor OEPP şi a legislaţiei naţionale privind obţinerea materialului săditor din categoriile biologice superioare (PREBAZĂ şi BAZĂ) (vârful piramidei etajate), liber de virusuri, la specia prun. Astfel s-a reușit, în premieră în România, implementarea acestor standarde, ceea ce a condus la certificarea la categoria Prebază cu status liber de virusuri a 21 de soiuri de prun, majoritatea autohtone. Materialul Prebază obținut este, în prezent, prezervat în biodepozitarul central și constituie precursor pentru producerea de material Bază necesar înființării de plantații mamă de ramuri altoi. Precizez că, acest material “virus free” este unic la nivel național, obținut conform standardelor  internaționale.

A treia etapă din cadrul primului obiectiv strategic este în curs de realizare și vizează lărgirea paletei de soiuri de prun PREBAZĂ prin inițierea procesului de constituire a unui nou nucleu de plante Candidat-Prebază la alte șase soiuri autohtone. Astfel, ne propunem să realizăm pe de o parte o colecție de soiuri de prun autohtone PREBAZĂ cu status indemn unică în România, iar pe de altă parte, un fond de germoplasmă autohton deosebit de valoros pentru lucrările de ameliorare.           Dorim să implementăm la S.C.D.P. Bistrița, pentru prima oară în România, un sistem integrat de obținere, menținere și producere de material de înmulțire și plantare fructifer cu status “indemn” la specia prun, iar ulterior să ne extindem și la alte specii. Suntem pe drumul cel bun și sperăm să obținem finanțare să putem finaliza ceea ce am început. Roadele muncii noastre au început deja să se vadă. În toamna anului 2021, S.C.D.P. Bistrița a reușit după o perioadă lungă de întrerupere să producă material de plantare din categoria biologic Certificat la speciile măr și prun. Deși am avut o primăvară foarte întârziată, materialul săditor la specia prun s-a epuizat rapid, interesul pomicultorilor fiind foarte ridicat pentru astfel de material. În prezent, mai avem disponibil pentru vânzare doar pomi din specia măr, pentru care constatăm că există un interes deosebit. Prețul actual este de unul foarte atractiv, de 10 lei / pom la vanzare en detail, respectiv de 9 lei/ pom la vânzarea en gros (peste400 pomi). Cât privește producția de fructe pentru anul acesta, se întrevede o situație destul de bună, pomii fiind în general bine garnisiți cu muguri de rod. Să vedem ce ne rezervă însă perioada următoare întrucât constatăm că deși suntem doar la începutul primăverii avem deja unele probleme provocate de deficitul de precipitații, de incendiile de vegetație (aș adăuga eu) și nu numai. De asemenea, există riscul unor brume târzii de primăvară care pot afecta și chiar compromite producția.

Rep: Constatăm că atât la noi în județ cât și în țară an de an rămân suprafețe agricole tot mai mari necultivate, în vreme ce crește importul de cereale, de fructe și legume de o calitate îndoielnică unele tratate chiar cu pesticide toxice neomologate în C.E., de produse alimentare, care sunt cauzele și cum credeți că ar putea fi remediată această situație ?

Dr. ing. I. Z.: Deși suprafețele necultivate au avut o evoluție descrescătoare în ultimii 15 ani, acestea încă reprezintă o problemă destul de spinoasă în România. Una dintre principalele cauze rămâne fragmentarea încă destul de accentuată a terenurilor în anumite zone, care îngreunează efectuarea lucrărilor mecanice și fac nerentabilă exploatarea lor. Pe de altă parte, antrenarea tinerilor la munca din agricultură devine din ce în ce mai dificil de realizat, astfel că, odată cu îmbătrânirea satului românesc, foarte multe terenuri din zonele rurale rămân necultivate. Totuși, România este un mare producător de cereale, mai ales în ceea ce privește porumbul și grâul. Este însă nefiresc ca țara noastră să importe masiv fructe si legume, în foarte multe situații de o calitate îndoielnică și cu un conținut de reziduuri de pesticide care ne afectează în mod direct sănătatea. Aici cred că fermierii și consumatorii trebuie să se sprijine reciproc. Mai întâi, consumatorul ar trebui să înțeleagă prin calitate, în principal, o valoare alimentară ridicată şi un impact favorabil asupra sănătăţii și, abia în secundar, un aspect comercial care face fructele și legumele foarte atractive. Odată înțelese aceste aspecte, fermierii ar trebui să invețe să-și monitorizeze culturile din punctul de vedere al prezenţei bolilor şi dăunătorilor pentru a interveni la timp împotriva lor cu minimum de tratamente fitosanitare. O astfel de abordare se suprapune perfect peste tendinţa globală de reducere a folosirii pesticidelor agresive cu mediul înconjurător şi oamenii. La S.C.D.P. Bistrița a existat şi există o preocupare constantă de a folosi produse de combatere a bolilor şi dăunătorilor cât mai puţin agresive şi în cantităţi minim necesare. Spre exemplu, la cultura mărului, se aplică un număr de 10-12 tratamente fitosanitare faţă de 20-24 utilizate în mod frecvent de fermele industriale, preocupate cu predilecție de aspectul comercial al fructelor. De asemenea, există preocuparea de a recolta fructele la momentul oportun astfel încât acestea să acumuleze alături de zaharuri, cantitatea maximă posibilă de compuşi bioactivi (pectine, antioxidanţi, vitamine şi minerale). Sunt unii consumatori care apreciază astfel de fructe, dar sunt alții care optează pentru fructele din import care adesea arată impecabil fără să-și pună întrebarea ce consumă odată cu aceste fructe. Noi încercăm să le oferim informații în acest sens, dar ne lovim și de reticența majorității comercianților pe care nu-i interesează decât ca profitul să fie cât mai mare. Consumatorul însă ar putea să decidă și să regleze piața fructelor din import și, îmi place să cred că, la un moment dat, chiar se va întâmpla acest lucru. Domnule  Dr. ing. Ioan Zagrai vă felicităm pe Dvs, Dr. ing. Luminița Zagrai, Dr. ing. Jakab-Ilyefalvi Zsolt, secretarul științific al stațiunii și ceilalți colaboratori împreună cu care ați reușit să revigorați cercetarea horticolă bistrițeană, vă mulțuim că într-o perioadă de vârf al activității v-ați făcut timp pentru a răspunde,  sperăm cu folos cititorilor, la întrebările cu care v-am inoportunat și vă dorim succes și o muncă plină de rezultate în continuare. Doamne ajută !.