Învăţătoarea Aurica Somesan și-a lansat cartea "Poezii şi reţete de la bunica

Eveniment mare pentru învatatoarea Aurica Somesan care și-a lansat ce de a doua carte intitulată "Poezii şi reţete de la bunica", apărută la Editura Solon. La evenimentul ce a avut loc la Pensiunea Maria din Şieuţ au participat prieteni cadre didactice, foşti elevi. Au opinat despre carte avocatul Ioan Someşan, Roxana Paşc, profesor  Balmoș Ioan. O felicităm pe doamna învăţătoare şi îi dorim mulţi ani cu sănătate!

...

Pentru cititorii noştri, prefaţa cărţii. 

 

Scrisoare deschisă adresată unei tărănci școlite

            Folosesc intenționat această modalitate de adresare, convins fiind că nu o va deranja deloc pe Aurica Someșan. Numai proștii și îngâmfații își neagă originea și pozează în altceva decât au fost și sunt.

Marele romancier Liviu Rebreanu, la primirea sa ca membru al Academiei Române, conformându-se uzului academic de a elogia un înaintaș în discursul său, are o prezentare originală, neuzuală și elogiază pe unul din afara academiei, „pe strămoșul meu și al multora dintre dumneavoastră, într-un sens mai larg, strămoșul tuturor: țăranul român...”.

Am amintit de discursul lui Rebreanu pentru a nu uita cui datorăm existența noastră și cui i se cuvine respectul maxim pentru faptul că noi, românii, am fost de multe ori cotropiți, de multe ori doborâți, dar niciodată NU AM FOST ȘI NU VOM PUTEA FI ÎNFRÂNȚI! Evident... este vorba de țăranul român în frunte cu preotul și învățătorul satului!

„În vieața altor națiuni, țărănimea a putut avea, și a avut, un rol secundar, șters; pentru noi însă e izvorul românismului pur și etern. La noi, singura realitate permanentă, inalterabilă, a fost și a rămas țăranul. Atât de mult că, de fapt, țăranul român nici nu e țăran ca la alte popoare. Cuvântul însuși e de origine urbană, cel puțin semnificația actuală. Țăranul nu-și zice niciodată țăran. Doar în vremurile mai noi și sub influențe politice a pătruns și la țară cuvântul, spre a indica pe omul de la sat în contrast cu cel de la oraș. Țăranii însă numesc pe țărani, simplu, oameni. De fapt țăranul nu are nume pentru că nu e nici clasă, nici breaslă, nici funcție, ci poporul însuși, omul român. Pentru toată lumea, țăranul e sinonim cu Român, pe când orășean nu, ba în general dimpotrivă, mai cu seamă în ochii țăranului.”

Viața la țară este mirifică și plină de lucruri sfinte, de nepermis a fi uitate!

Trebuie să amintesc un fapt trăit și mult apreciat de mine: să umbli desculț la țară este o binecuvântare, o mare plăcere, organismul ți se călește, devine mai rezistent iar bolile te ocolesc, primești imunitate reală, naturală. Îmi amintesc că mama nu ne dădea medicamente decât foarte rar (de exemplu, la o congestie pulmonară a trebuit să iau penicilină!). Dacă aveam roșu în gât, ne răceam, imediat făceam gargară cu apă fiartă sărată, țineam picioarele în apă cât suportam de fierbinte, beam ceaiuri din burene, ne dădea mama o cămeșă care reținea transpirația, ne punea 2-3 țoale de lână pe noi, iar după o zi sau două eram sănătoși tun.

Sunt de condamnat aspru cei responsabili de neglijarea satului românesc în ultimii 33 de ani. Am însă convingerea și sunt chiar informat de faptul că mulți orășeni se întorc la origini, se multă efectiv la sate, unde nu există atâta poluare sonoră, chimică și morală, se trăiește mai ieftin și mai bine.

Autoarea prezentei cărți s-a dovedit a fi, împreună cu soțul ei, o țărancă româncă autentică, dar școlită, de o inteligență deosebită, cu o experiență de viață ieșită din comun, plină de evenimente pozitive și negative, pe care le-a trecut cu brio și care au transformat-o într-o învingătoare, într-o femeie curajoasă, verticală, directă și sinceră, chiar cu riscul de a suporta consecințe grele asupra ei și a familiei sale. Important e că nu s-a lăsat, nu a cedat niciodată, chiar dacă a trebuit să plătească tribut pentru reușita sa în viață și, uneori, mai plătește și astăzi.

Ar fi bine ca toți să urmăm exemplul dârzeniei Auricăi Someșan, să insistăm, să nu cedăm atunci când avem dreptate, să fim uniți și să ne luăm țara înapoi, în primul rând prin a reînvia satul românesc cu tradițiile și obiceiurile lui deosebit de frumoase, să cultivăm fiecare palmă de pământ și să scoatem recolte bogate, produse sănătoase cu care s-au hrănit părinții, moșii și strămoșii noștri, atâtea generații, să ținem porci, găini, oi, capre, vaci cu lapte și așa niciodată nu vom suferi de foame și nici nu vom mânca produse expirate din import, pline de E-uri și chimicale.

Deșteaptă-te române și ia-ți soarta în mâini! Dumnezeu ne iubește și ne ocrotește! Ne-a dăruit o țară minunată! Să avem grijă de ea!

Calde felicitări pentru gândurile frumoase exprimate în cartea sa. Vă las plăcerea de a le descoperi singuri prin lectură.

Ioan Someșan

Țăran român din Mijlocenii Bârgăului