Investiţii de 1,5 milioane de euro în infrastructură, în comuna Rebra

Proiectul care vizează reabilitarea şi modernizarea a aproape nouă kilometri de drumuri agricole şi forestiere, aflate pe domeniul comunei Rebra se apropie de termenul final. Potrivit edilulul Ştefan Danci, este vorba despre un proiect în valoare de 1,5 milioane de euro, finanţat de Uniunea Europeană, prin care drumurile de acces către terenurile agricole sau exploaţiile forestiere din comuna Rebra vor fi modernizate şi reabilitate.

,,Am avut de reabilitat 7,3 kilometri de drumuri agricole din extravilanul comunei şi 1,4 kilometri de drumuri forestiere localizate pe Valea Ursului şi Făget. Suntem în grafic, suntem undeva la 70% din execuţie. Termenul de finalizare îl avem în noiembrie, dar sperăm undeva ca pe la sfârşitul lunii septembrie să îl încheiem şi vom face recepţie finală. Practic, accesul la aceste proprietăţi va fi mult mai facil şi în condiţii optime”, ne-a declarat primarul comunei Rebra, Ştefan Danci.

Tot în comuna Rebra vor fi modernizate străzile şi trotuarele prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Aflat într-o vizită de lucru în judeţul nostru, vicepremierul Liviu Dragnea a semnat 30 de contracte finanțate prin PNDL, pentru obiective de infrastructură, printre care şi contractul privind modernizarea de străzi şi trotuare în comuna Rebra.

Teren sintetic şi achiziţii pentru comunitate

Administraţia locală de la Rebra continuă şi în 2014 investiţiile şi proiectele de dezvoltare continuă a comunei, banii fiind direcţionaţi spre reabilitarea parcului, modernizarea infrastructurii. De asemenea, cu banii rămaşi pe Măsura 322 a fost achiziţionată o maşină dotată cu toate cele necesare pentru situaţiile de urgenţă.

,,Cu banii rămaşi pe Măsura 322 – 380.000 de euro am reuşit să facem nişte achiziţii de utilaje pentru situaţii de urgenţă, asta însemnând o maşină ultraperfomantă cu toate dotările necesare, iar pe GAL am finalizat acum două săptămâni un teren sintetic. Şi am început munca la parc, plus rigolele şi trotuarele pavate, iar din bugetul local mai cârpim nişte drumuri, amenajăm şcolile”, a precizat Ştefan Danci.

Fonduri insuficiente pentru asistenţii personali

Problemele autorităţilor locale, cauzate de fondurile insuficiente, se perpetuează şi, cel puţin pe moment, nu se întrevede un viitor mai sigur. Mii de comune, sute de oraşe din toată ţara se lovesc de aceleaşi lipsuri, facturile se adună, la fel ca restanţele la plată către persoanele care, prin lege, beneficiază de ajutoare din partea statului. Un exemplu îl reprezintă asistenţii personali ai persoanelor cu handicap, de a căror plată lunară este responsabilă orice primărie. În comuna Rebra, administraţia locală se află într-o situaţie critică, deoarece foarte mulţi bani se duc pentru plata salariilor acestor asistenţi.

,,Din veniturile proprii, foarte mulţi bani mi se duc pe asistenţii personali. Avem în jur de 36 de dosare pentru asistenţii personale şi mai am 4 dosare pe masă. Într-o şedinţă la Colegiul Prefectural, am cerut să ni să dea nouă primăriilor cei cu venitul minim garantat pe Legea 416 şi să preia ei asistenţii personali. La 416, avem 6 persoane cu drept de lucru şi 19 persoane în vârstă, care nu au nicio sursă de venit şi sunt singuri”, spune edilul Ştefan Danci.

Este jignitor ce s-a întâmplat cu cadastrarea râurilor

În memoria sătenilor se păstrează încă vii inundaţiile din 1970, cand apele au depăşit albia majoră provocând distrugerea unor însemnate suprafeţe din terenurile arabile. Alunecarile de teren constituie fenomene frecvente în perioada ploilor de primavară şi toamnă. S-au înregistrat ani când apele râului Rebra prin revărsare, datorită viiturilor din ploile torenţiale au inundat zone provocând eroziuni de mal. Pentru a preveni astfel de fenomene, edilul Ştefan Danci a încercat să depună un proiect pentru refacerea şi modernizarea infrastructurii de prevenirie şi protecţie împotriva inundaţiilor. Problema cadastrării a stopat totul.

,,Am o mare supărare pe Apele Române. Fac studiu de fezabilitate, care a costat bani şi nu mi se pare normal să te prezinţi cu studiul, să îl depui şi să afli după un an de zile că râul acesta este cadastrat de Apele Române. Şi astfel, am pierdut un proiect. Fără cota de cofinanţare aveam un proiect de 85 de puncte, dar aflu că râul este cadastrat de Apele române. Când îmi vor face mie apele Române, râul? Toată viaţa o să fiu supărat pe ei. Şi vorbim de o vale foarte periculoasă. Valea are 4 km lumgime şi un bazin, undeva la 1.500- 2.000 de hectare, şi în momentul în care plouă tare, toată praf curge aici. Am trecut prin momente când toate curţile au fost inundate şi apa a luat porţile caselor. Dezastru. Cine îmi mai dă mie banii să fac râul? De ce l-au cadastrat? Care e situaţia? M-am gândit chiar să le fac un proces. De ce să pierd un 1,5 milioane euro? Este jignitor ce s-a întâmplat cu cadastrarea râurilor. Am înţeles râul Rebra este cadastrat, deşi şi acolo am reuşit să obţin nişte bani şi am făcut nişte diguri din piatră brută pe vreo 3 km şi ceva, în zonele periculoase, diguri care m-au costat undeva la 5 miliarde lei. Sunt foarte supărat că am pierdut acest proiect pe fonduri europene. L-am pierdut pentru că nu mi-au mai primit dosarul”, ne-a declarat primarul Ştefan Danci.

Reţeaua hidrografică a comunei Rebra este formată din numeroase pâraie:

-pe dreapta: Brădăţelul, Pârâul Mănăstirii, Valea Poienii,Valea Lazului, Pârâul Treheş, Pârâul Corbului, Pârâul Mărul lui Ion, Pârâul Bădiţii;

-pe stânga: Valea Lungă, cu afluenţii mai importanţi Valea Runcului, Valea Babii, Valea Ursului, Valea Plaiului, Valea Lupului, Valea Alacului.

Atracţii turistice în comuna Rebra

Mănăstirea Rebra- Parva este o mănăstire înălţată în pădurile dintre satele Rebra şi Parva. Biserica se înalţă pe locul unei foste biserici monahale din anul 1755. Mănăstirea a fost desfiinţată în anul 1782. Biserica din cărămidă a fost zidită în anul 1963. Abia în anul 1993 mănăstirea îşi recapată viaţa de post şi rugăciune de odinioară.

Comuna Rebra este aşezată în partea de nord a judeţului Bistriţa-Năsăud pe cursul mijlociu al râului Rebra care se varsă în Someşul Mare, situat între comunele Rebrişoara la sud şi vest, comuna Parva la nord şi comuna Feldru cu satul Nepos la sud-est. Suprafaţa totală a comunei este de 4.581 ha, din care 212 ha sunt situate în vatra satului constituind intravilanul localităţii. Comuna Rebra este formată dintru-un singur sat care este reşedinţă de comună, cu locuinţe distribuite linear de-a lungul văii Rebra cu o prelungire pe valea Lungă, pârâu ce este afluent al râului Rebra.