Istoria Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. Cap.15

În Transilvania, alături de marele mitropolit Andrei Şaguna şi episcopul Nicolae Popa, întâlnim şi câţiva erudiţi profesori care au publicat lucrări de teologie şi manuale didactice, amintim pe Ioan Popescu, Zaharia Boiu, Ilarion Puşcariu, la Sibiu, şi Iosif Olariu, la Caransebeş. Aici în Transilvania fiecare eparhie avea organul ei de publicitate, Telegraful român, la Sibiu [1853], Biserica şi Şcoala, la Arad [1877], Foaia diecezană, la Caransebeş [1866]. Profesorul Nicolae Bălan , în 1907, scoate la Sibiu Revista teologică. Toate aceste foi, reviste teologice, liberale şi politice, au jucat un bun rol în susţinerea drepturilor poporului român din Transilvania şi au pregătit, într-un fel sau altul, marea Unire a Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918.

Bisericile din Banat, Arad şi Bihor, în arhitectura lor, au o influenţă a stilului baroc, în special privind ornamentaţia exterioară şi forma turlelor. Stilul bizantin, dominant în Ţara Românească şi Moldova, nu este folosit în Transilvania, însă pătrunde în 1902-1906, în forma Catedralei mitropolitane din Sibiu, care imită planul Bisericii Sf. Sofia din Constantinopol, însă cu două turnuri gotice la intrare.

În ceea ce priveşte pictura, în Transilvania, Banat şi Maramureş, au lucrat mulţi zugravi de la ţară, de la sate. Aceştia au îmbinat stilul bizantin cu elemente decorative locale. În jurul Braşovului întâlnim pe pictorii Mişu Popp şi Constantin Lecca, care au pictat şi în Ţara Românească. La începutul veacului nostru, Octavian Smigelschi a pictat iconostasul, pandantivii şi cupola Catedralei mitropolitane din Sibiu, el creând noul gen de pictură neobizantin, adică a combinat fondul bizantin tradiţional, cu elemente ale Renaşterii şi artei populare româneşti. În Banat au mai lucrat pictorii Constantin Daniel, Mihail Velceleanu şi Nicolae Popescu.

În privinţa muzicii bisericeşti, întâlnim in Transilvania pe Dimitrie Cunţan [1837-1910], Gh. Dima [1847-1925], Timotei Popovici [1870-1950], iar în Banat pe Ioan Vidu [1863-1931].

Arta românească în acest veac s-a transformat profund, iar în arhitectura şi pictura bisericească a intrat stilul neoclasicist.