Istorie şi patrimoniu

În seria de minimonografii astriste din colecţia „Istorie şi patrimoniu” se înscrie şi cartea semnată de Elena Macavei, „Asociaţiunea ASTRA şi ctitoriile”, apărută ca un preambul la Adunarea omagială de la Sibiu – ASTRA 150, din 3-6 noiembrie 2011.

Acest forum cultural, acest congres al spiritualităţii româneşti a fost un îndemn spre cei care cred în tăria şi idealurile culturale ale Astrei de a asigura în continuare perenitatea Asociaţiunii de a răspândi binefacerile culturii în publicul cel mare a naţiunii şi de a pune totdeauna binele neamului deasupra intereselor personale.

În cartea de faţă, autoarea prezintă succint principalele realizări emblematice ale Asociaţiunii – CTITORII, Asociaţiunea însăşi este o mare şi fără egal CTITORIE, ridicând prin cultură poporul la înălţimea demnităţii naţionale.

Prima ctitorie şi, totodată, primul triumf în domeniul propagandei culturale al Asociaţiunii a fost Biblioteca Centrală din Sibiu, condusă în prezent de un tânăr năsăudean, originar din Maieru, pe nume Silviu Borş, fiind al 20-lea director, începând din anul 1861 până în prezent, stând pe scaunul pe care în anul 1909 a stat şi poetul Octavian Goga.

Cea mai veche şi importantă bibliotecă românească din Transilvania şi printre marile biblioteci din ţară funcţionează azi în două corpuri de clădiri. Corpul A, clădirea istorică a Muzeului Asociaţiunii, a Casei Naţionale, Palatul Astrei, a fost inaugurată în anul 1905, şi Corpul B, inaugurat în anul 2007, anul festiv al devenirii Sibiului drept Capitala Culturală Europeană.

Instituţia este deservită de un personal excelent pregătit, cu o deontologie profesională remarcabilă ce-i ridică prestigiul prin calitatea activităţilor ştiinţifice şi culturale, cu un reuşit bilanţ cu ocazia Zilelor Bibliotecii Astra, în asociere cu Zilele Asociaţiunii.

Încă de la înfiinţarea Asociaţiunii s-a urmărit punerea în valoare a ingeniozităţii tehnice şi măiestria artistică a poporului, idei materializate prin construirea în perioada 1903-1905, la Sibiu a Muzeului Asociaţiunii, azi Corpul A a Bibliotecii. Organizatorii, ambiţioşi şi hotărâţi, au fost pe deplin convinşi de importanţa consemnării trecutului printr-un muzeu, care an de an s-a îmbogăţit, s-a modernizat, finalizându-se cu Muzeul în aer liber de la Dumbrava Sibiului, renumit pe plan naţional şi nu numai, pentru valorile ce le prezintă publicului, onorând pe deplin tradiţia moştenită de la Asociaţiunea Transilvană şi evoluţia firească în contextul timpurilor moderne.

Cartea tratează şi alte CTITORII ale Asociaţiunii, cum sunt: Şcoala Civilă Superioară de Fete cu internat, o instituţie cu opinii favorabile pentru cultivarea femeii, de care depinde viitorul naţiunii privind creşterea natalităţii, calitatea vieţii de familie, organizarea gospodăriilor, nivelul vieţii economice, întărirea familiei – temelia societăţii.

Proiectul de înfiinţare a acestei şcoli s-a pus în practică şi, în 20 octombrie 1883, s-a deschis şi a funcţionat în localul în care astăzi se află Şcoala Generală nr.5, pe strada Zaharia Boiu.

Aici includem şi organul de publicitate astristă, revista „Transilvania”, al cărei prim număr a apărut la 1 ianuarie 1868, la Braşov, avându-l ca redactor pe George Bariţiu, ce va conduce această publicaţie timp de 22 de ani, fiind pe bună dreptate numit de Ioan Lupaş, „Mentorul presei româneşti”.

Autoarea tratează ctitoriile astriste dând valoarea cuvenită „Enciclopediei Române”, în coordonarea lui Cornel Diaconovici, prima din SE Europei, a patra din lumea modernă, ce reprezintă expresia concentrată a împlinirii misiunii Asociaţiunii Transilvane de a contribui la realizarea unităţii spirituale a poporului român.

Aici mai includem şi Şcoala Superioară Ţărănească din Sighet şi alte şcoli similare, Asociaţia sportivă „Şoimii Carpaţilor”, Adunările Generale, Despărţămintele şi cercurile, Serbările şi festivalurile Astra, un model filantropic etc., toate contribuind la cimentarea solidarităţii naţionale a românilor, la convingerea propriei lor identităţi, la încrederea în forţa creaţiei lor artistice, la formarea culturii româneşti.