La 2 iulie 1504

   Atunci a trecut,  „dincolo, în veșnicie” Ștefan, domnul Moldovei (1457 – 1504), fiul lui Bogdan al II – lea, domn pe care istoria l-a gratulat cu numele de  „cel Mare” iar biserica ortodoxă cu titlul de „ cel Sfânt”, fiecare argumentându-și motivele pentru care i-au acordat aceste „calificative”.

   În lunga sa domnie (47 de ani, două luni și trei săptămâni), Ștefan a reușit să facă din Moldova țare care „n-a fost niciodată mai întinsă, mai bogată și mai respectată,” iar faima domnului ei a străbătut atât „Apusul Creștin cât și răsăritul musulman”.

   Contemporan cu mari personalități  - Mahomed al II-lea Cuceritorul, sultanul turcilor (1451-1481), Matei Corvin, regele Ungariei (1458-1490), Cazimir al IV-lea (1447-1492) și Ioan Albert (1492-1501), regi ai Poloniei, Ștefan i-a înfruntat pe aceștia reușind să îi înfrângă, apoi să le câștige aprecierea și respectul.

   Echilibrul pe care el l-a păstrat în raporturile cu marii boieri, cu cei mijlocii și mici, cu răzeșii, cu târgoveții, etc. i-a asigurat o „bază largă” de sprijin de care s-a folosit atunci când a avut nevoie. Când țara era amenințată, mai ales de tătari și de turci, locuitorii au răspuns chemării la oaste a domnitorului, reușind victorii de răsunet asupra invadatorilor. În perioadele de liniște și pace, efortul domnului era canalizat spre buna gospodărire a țării, spre ridicarea de cetăți și turnuri de apărare, a unor impunătoare mănăstiri și biserici, ca mulțumire adusă bunului Dumnezeu.

   Contemporanii, dar și urmașii, i-au apreciat faptele, cei mai mulți „fără ură și părtinire”, iar perioadei de domnie i-au zis „epoca de aur”.

   Iată câteva exemple   …

1. Medicul venețian Matei din Murano   … „Amintitul domn este un om foarte înțelept și demn de mare laudă, foarte iubit de supuși, căci este blând și drept, foarte vigilent și darnic”.
2. Cronicarul polon, Jan Dlugosz   …  „Bărbat demn de admirat, întru nimic inferior ducilor eroici, pe care atât îi admirăm. După părerea mea, el este cel mai vrednic să i se încredințeze   …  sarcina de comandant conducător contra turcilor”.
3. Cronicarul polon Miechowita   …  „O ! bărbat glorios și victorios, care ai biruit pe toți regii vecini. O ! om fericit, căruia soarta ia hărăzit cu multă dărnicie toate harurile. Căci pe când altora le-a dat numai unele însușiri și anume prudență, șiretenie, eroism, spirit de dreptate, biruință contra dușmanului, ție ți le-a hărăzit pe toate.   …   Tu ești drept, prevăzător, isteț, biruitor”.
4. Cronocarul turc  Așâc Pașa Zade   …  „Prăpăd Ștefan pornit-a / Spre craiul cel maghiar / El frântu-i-a-n țăndări arcul / Lui Suleiman Bei chiar / De groază umplut-a așișderi / Pe beiul din Iflak / Călcându-i ani de-a rândul / Pământul, după plac / Acesta e ghiaurul / De-a pururi ne-nfricat / Ce-atâtea oști făloase / Pe rând le-a spulberat !”.
5. Cronicarul Grigore Ureche   …  „Fost-au acestu Ștefan vodă om nu mare de statu,   … neleneșu, unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde rea nevoia însușii se vârâia, ca văzându-l ai săi să nu îndărăpteze  și pentru aceea, raru războiu de nu biruia. Și unde biruiau alții, nu pierdea nădejdea, că știindu-să căzut jos, se redica deasupra învingătorilor   …”.
6. Poetul Adrian Păunescu   …   În peregrinările lui prin Moldova, își îndemna contemporanii    „Luați vă-n brațe copii / Ca pe strategice arme / Și haideți cu toții la Putna / Unde Măria-sa doarme!”.