Laudatio lui Mircea Gelu Buta cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani

Vasile Astărăstoae^*

A scrie despre Mircea Gelu Buta este pentru mine deopotrivă relativ uşor, dar şi foarte greu. Este uşor fiindcă îl cunosc de aproape 30 de ani și mă leaga o prietenie, care a rezistat probei timpului. Este foarte greu pentru că, a cuprinde într-un cadru restrâns o asemenea personalitate complex, este un demers aproape imposibil. Vorbim despre o personalitate puternică, un model professional, implicat cu pasiune și multă putere de muncă în tot ceea ce a realizat.

De aceea voi selecta doar câteva repere semnificative, care să definească activitatea și să exprime admirația și prețuirea față de un ilustru profesor, medic, scriitor, manager, om de cultură și nu în ultimul rând, mărturisitor al credinței creștine.

Îmi voi susține afirmațiile prin câteva repere biografice.

Mircea Gelu Buta s-a născut la data 21 aprilie 1952 și a crescut pe dealurile din jurul orașului Bistrița. Studiile liceale le-a urmat la Liceul Liviu Rebreanu din Bistrița, o școală serioasă și cu tradiție (înființată la începutul secolului XX), care număra printre absolvenți personalități marcante între care Alexandru Vaida Voevod, Miron Cristea, Liviu Rebreanu. În aceea perioadă, își descopera vocația pentru o cariera medicală. După absolivire, pașii i se îndreaptă spre Iași. De ce această opțiune? O spune însuși Mircea Gelu Buta, peste ani, în volumul Amintirile unui student la Medicină „Generația mea este poate ultima, care cunoaște și folosește expresia latină Et in Arcadia ego, menită să exprime nostalgia pentru o clipă sau un episod din propria existență trăită cu intensitate și bucurie ce nu se vor repeta. Iașul a fost pentru mine Arcadia, echivalent cu o «clipă» însumând șapte ani: șase dintre aceștia, durata studiilor la Facultatea de Medicină, de aici suplimentul temporal de un an fiind datorat stagiului militar.”

Între anii 1974 – 1980, a frecventat cursurile Facultății de Pediatrie din cadrul IMF Iași (actualmente Universitatea de Medicina și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași) după care s-a întors pe meleagurile natale. În 1987, obține titlul de Medic specialist Pediatrie, iar apoi de Medic primar Pediatrie (1992). Se poate spune că în acel moment era împlinit profesional. Pentru mulți acest lucru ar fi fost sufficient, dar nu și pentru Mircea Gelu Buta.

Continuă să se pregătească și obține a doua specializare – Ecografie pediatrică generală, în 1996, și a treia specializare – Management sanitar, în 2006. În paralel, în 1992, este admis doctorand la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, obținând titlul de Doctor în Medicină în anul 1996, cu teza: „Corelații dintre prezența AgHBs în sânge, manifestările biologice, histologice și manifestările evolutive în Hepatita cronică la copil”, sub îndrumarea Prof. Dr. Jianu Butnariu. Cunoscător și admirator al culturii și lumii academice franceze, între anii 1992 – 1995, efectuează stagii de doctorat în Franța, la Spitalul Comunal Montreuil, Spitalul Clinic de Hepatologie „Jean Verdier”, Clinica „Kremelin Bicetre”.

Devine un clinician remarcabil în domeniul pediatriei al cărui profesionalism, expertiză și pasiune a contribuit în mod semnificativ la îmbunătățirea îngrijirii copiilor din județul Bistrița-Năsăud. În dorința de a transmite cunoștințele viitorilor asistenți medicali a predat la Grupului Școlar Sanitar Bistrița unde a fost Director între anii 1990 – 1995.

Activitatea academică a început-o în anii 2000 la două universități apreciate și foarte bine cotate: Universitatea de Medicina și Farmacie „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca (Pediatrie, Bioetică, Nursing) și Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, unde a devenit Profesor Universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă, titular al disciplinei Bioetică Creștină.

Termenul bioetică era relativ nou și a fost introdus de medicul american Van Rensselaer Potter în lucrarea „Bioethics: Bridge to the Future” (1971); atunci s-a pus problema dacă există reguli care ar putea permite rezolvarea dilemelor etice și dacă aceste reguli erau explicite sau subjacente. Potter a conceput această nouă disciplină, bioetica, ca o „punte de legătură” între „fapte” și „valori”. Necesitatea unor reglementări etice este cu atât mai evidentă cu cât efectele tehnologiilor actuale ating un număr din ce în ce mai mare de oameni. Promisiunile biotehnologiilor sunt fără îndoială încurajatoare dacă ne referim doar la posibilitatea depistării și corectării malformațiilor, a diminuării anumitor handicapuri, a tratării unor maladii grave. Cu toate acestea, măsurile de protecție ar trebui să fie severe, anticipative și eficiente pentru evitarea folosirii greșite a cunoștințelor. Dorința de a atinge perfecțiunea prin biotehnologii ar putea să conducă la riscul de a deveni inumani. Astfel a aparut Bioetica – știința, care utilizând metode pluridisciplinare, analizează comportamentul uman în științele vieții prin prisma principiilor morale.

Mircea Gelu Buta este printre primii inițiatori și promotori ai Bioeticii creștine dintr-o perspectivă creștin ortodoxă. În viziunea sa, scopul științei este acela de a integra omul, de a-l împăca cu natura, creație a lui Dumnezeu. De aceea în științele vieții numai cunoașterea nu este suficientă; ea trebuie înconjurată de umanism și controlată de valorile moralei creștine care sunt supreme. Religia creștină crează patul și matricea ascensiunii omului către esența sa prin divinitatea transcendenței faptelor sale, iar știința poate să ajungă la natură ca o entitate globală și inseparabilă. Lumea, Universul nu este nici materie (atomul este corpuscul – undă), nici spirit. Între știință și spirit este un teritoriu al nimănui, care nu este nici știință, nici spirit, ci miracol/mister. În acest domeniu, Gelu Buta are nenumărate contribuții (peste 100 de lucrări) dintre care cităm Bioetica între mărturisire și secularizare, Ed. Renașterea, Cluj-Napoca, 2008, Bioetica în Pediatrie, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2008; „Bioetica creștină într-o lume postcreștină”, 2013; Principles of Christian medicine in caring for patients with guarded prognosis”, 2014; „Perspectiva bioeticii asupra sfințeniei și/sau calității vieții”, 2014; „The role of Christian Bioethics in the Public Debate”, 2016; Postmodernism in Christian Bioethics – Myths and Facts, 2016; Bioetică și Slujire Creștină: Analize, Perspective, Convingeri, 2017; et cetera. Cea mai impresionantă lucrare este însă organizarea Seminarului Internațional Medicină și Teologie ajuns în acest an la a XXI ediție, eveniment unic în această parte a Europei la care au participat nume de referință a bioeticii mondiale. Sub coordonarea lui Mircea Gelu Buta au ieșit de sub tipar optsprezece tomuri Medicii și Biserica, o selecție critică și o prezentare in extenso a dezbaterilor din aceste seminarii. Neliniștilor, privind posibilitatea schimbării speciei umane prin știință, aceste lucrări aduc speranța respectului și renașterii permanente a valorilor umane, a renașterii spirituale a omului determinat prin actul creației lui Dumnezeu ca o individualitatea biologică, dar și ca o individualitate prin evoluția ontogenetică.

O altă operă majoră a lui Mircea Gelu Buta este Spital Județean de Urgență Bistrița al cărui manager a fost între anii 1996 – 2017. În decursul anilor, am vizitat numeroase unități medicale și pot spune că puține au evoluat și s-au modernizat precum Spitalul Județean de Urgență Bistrița. Prin granturi și contracte de cercetare naționale (12) și internaționale (10), Mircea Gelu Buta și echipa sa au reabilitat clădirile, au construit noi spații, au achiziționat aparatura modernă, au introdus noi tehnici și tehnologii, reușind diversificarea și creșterea calității actului medical. În zilele noastre, Spitalul din Bistrița poate concura de la egal la egal cu spitalele de referință din țară.

Genele bistrițene și instrucția enciclopedică l-au orientat către activități în alte domenii, care depășesc preocupările strict medicale. Pasionat de istorie, lucrarile sale în acest domeniu aduc contribuții esențiale, privind cunoașterea unor evenimente petrecute pe plaiurile bistrițene, rolul Bisericii în afirmarea unității și a spiritului identitar național, sacrificiul unor înaintași în realizarea unor idealuri majore. Se citesc cu mare interes Istoria Spitalelor din Bistrița; Biserica Ortodoxă din Bistrița. O cronologie documentară; Victor Moldovan – Memoriile unui politician din perioada interbelică; Bistrița Bârgăului – Lupta familiei Monda pentru Biserică, școală și națiune; Petiții din Granița năsăudeană în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; Constantin Pavel. Întemeietorul…; „Martirajul creștinilor bârgăuani (studiu de caz)”; Cimitirul militar de la Rotunda; Din ororile primului Război Mondial; Unitatea românească prin Biserică; Biserica, veghetor al neamului; Vizita ministrului Ioan I.C. Brăteanu la Bistrița; Intelectuali și artiști români legați de Biserică; Protopopiatul Bârgăului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; Personajele insolite ale Bistriței și multe, multe altele. Editează revista Arhivele Bistriței ajunsă la al șaselea an de apariție.

Opera beletristică este diversificată și axată preponderant pe memorialistică, dar nu numai. Amintim Vremuri de molimă, Ed. Renașterea, Cluj-Napoca, 2021; Amintirile unui student la Medicină, Ed, Junimea, Iași, 2021; Însemnări despre Patriarhul Justinian, Ed. Renașterea, Cluj-Napoca 2019; Amintiri despre Mitropolitul Bartolomeu Anania, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Ed. Renașterea, Cluj-Napoca, 2016; Tabloul de absolvire, ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015; Personalităţi în dialog, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2012; „Emil Cioran; psihanaliza adolescenței”, (ed. bilingvă), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, dar și a numeroase asociații medicale și culturale din care nu lipsește (pentru un ardelean) ASTRA.

Dacă ar fi să rezumăm, atunci am vedea un lucru impresionant în ceea ce privește publicațiile: autor/ coautor la 74 de volume și la peste 300 de articole. Filoanele, care le definesc și le dau consistență, sunt tradiție, modernitate și spiritualitate.

Activitatea lui Mircea Gelu Buta a fost recunoscută și apreciată. A primit în decursul timpului numeroase premii și distincții dintre care reținem (selectiv și subiectiv): Ordinul și Medalia „Meritul Sanitar” în grad de Ofițer, 2004; Cetățean de onoare al comunei Bistrița Bârgăului, 2013; Cetățean de Onoare al județului Bistrița-Năsăud, 2019; Crucea Transilvană a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, 2005; Ordinul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, acordat de Patriarhia Română, 2016; Medalia de argint a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, 2016; Crucea Nordului a Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, 2017; Membru de onoare al Despărțământului ASTRA Dej, 2018; Membru de onoare al Despărțământului ASTRA Năsăud, 2018; Medalia „Comemorativă UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca”, Centenarul Medicinei Interne Românești la Cluj, 2019; Medalia „Centenarul Marii Uniri 2018”, acordată de Asociația culturală cultul eroilor „Regina Maria” 2019.

Ceea ce se observă din această palidă schiță a activității lui Mircea Gelu Buta este faptul că, în toți acești ani, a fost împins de un neastâmpăr, de dorința de a realiza ceva pentru semenii săi, pentru comunitate. Putem afirma că și-a realizat proiectele propuse. A avut și norocul de a fi susținut de minunata sa soție dr. Liliana Buta și fiica Iulia Alexandra, care i-au fost colaboratori.

Omagierea la 70 de ani a Profesorului Mircea Gelu Buta este și un fericit prilej de omagiere a cărturarilor erudiți, care se trag din Școala Ardeleană și care sub deviza Nihil sine Deo constituie o forță pentru progres și civilizație.

La mulți ani fericiți și binecuvântați!

_____________________

^*Vasile Astărăstoae, Prof. Univ. UMF „Gr. T. Popa” Iași. Email: [email protected]