Locuitorii din Bistrița-Năsăud, invitați să vină cu propuneri pentru Strategia de dezvoltare a județului în perioada 2021-2027

Să fim realisti. Profilul economic al județului Bistrița-Năsăud este prin excelență agricol. Totusi, agricultura judetului Bistrița-Năsăud are o anumită particularitate, fiind axată preponderent pe zootehnie si pomicultură. Nu întâmplător, la Bistrița a functionat una din cele mai mari fabrici de lactate din țară cu o capacitate de prelucrare de 50 de mii de litri de lapte pe zi, care din păcate a devenit o amintire.
Nici in domeniul pomiculturii lucrurile nu stau prea bine. După cum se stie, în anii 1980 Judetul Bistrița-Năsăud se număra printre cele mai importante zone pomicole ale României cu o suprafată de peste 16.000 de hectare de livezi. Acestea erau repartizate in trei bazine pomicole si anume:
-Bazinul Bistrita- cu centrele Bistrita, Josenii Bârgăului, Sieu-Măgherus, Dumitra si Lechinta;
-Bazinul Piemontul Călimanilor- cu centrele Sieu, Cetate, Sieut;
-Bazinul Ungurasului si Suplaiului-cu centrele Branistea, Reteag, Nuseni, Beclean, Căianu-Mic;
O contributie importantă la dezvoltarea pomiculturii judetului a avut Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Bistrita care a asigurat materialul săditor pomicol si a elaborat tehnololgiile care au stat la baza întocmirii proiectelor de înfiintare de livezi intensive.
Pe vremea aceea la Bistrita exista o fabrică de marmeladă cu o productie de 1200 tone anual si unul dintre cele mai mari depozite de fructe din țară cu o capacitate de păstrare de peste 3000 de tone anual, care după 1989, odată cu diminuarea drastică a suprafetelor de livezi acestea au devenit amintire.
Pe de altă parte, județul Bistrița-Năsăud detine o mare suprafată de păduri. Asa se explică faptul că la Bistrița a functionat Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL)- unul dintre cele mai mari din țară. Culmea este că tocmai acest combinat care dispunea de materie primă din abundență a fost desfiintat si ras de pe suprafata pământului.
Potrivit datelor de la Ministerul Apelor şi Pădurilor, aferente anului 2017, primăriile comunelor Telciu şi Șanţ, din judeţul Bistriţa-Năsăud, ocupă locurile 4, respectiv 14, în topul celor mai mari 15 proprietari de păduri din România. Primăria comunei Telciu deţine 17.600 de hectare de pădure, în timp ce primăria Șanţ are în proprietate 9.000 de hectare de pădure. De aceea, in strategia de dezvoltare a județului Bistriţa-Năsăud ar trebui luate in considerare si aceste aspecte, menite să contribuie la cresterea economică in mediul rural.