Lucreţia Bucur – „Iarăşi plâng ninsorile”

Aflată la a opta carte, poeta Lucreţia Bucur îşi delectează numeroşii cititori cu un nou volum de poezie „Iarăşi plâng ninsorile”, Editura Karuna, 2014.
Dintre referinţele critice spicuim câteva: David Dorian – „Stângăciile, sentimentul frust emană un aer de autentic, aşa cum în arta plastică, pictura naivă, care s-a impus în mediile culte prin Vameşul Rousseau reuşeşte să captiveze prin viziunea personală .
Să reproducem câteva versuri din poezia „O rază din sufletul meu”, versuri care ne aduc în memoria vizuală celebra lucrare a maestrului picturii naive, „poetul şi muza”: „O rază e-n stinsul meu dor/ O stea călătoare drept călăuză/ Alunec cu barca pe valuri/ Mă cheamă o muză...” sau Victor Ştir: „Nu este de neglijat nici poezia de meditaţie a Lucreţiei Bucur cu strategiile recurente de tratare poematică a temelor – viaţa, moartea, destinul etc., sau prof. Vasile Găurean: „Oricum, d-na Lucreţia Bucur este unul din acei oameni despre care astronautul Armstrong spunea „Omul, această fiinţă neliniştită”.
Din cuprinsul cărţii remarcăm titlurile: „Luna martie, Codrul lin suspină, A venit toamna, O floare înflori de ziua mea, 8 Martie, Jucăuşe ciute, Iulie, Ai plecat iubire, Mărite domn (în memoria Ovidiu), Vara, Plugarul, Pasărea-n spin (în memoria soţului meu, Ovidiu) etc.
Volumul cuprinde şi un poem inclus care, bănuim, este a fiului autoarei, Ovidiu Bucur, elev la Şcoala Generală nr. 3, clasa a VI-a C, Bistriţa, intitulat 8 Martie.
Poeta Lucreţia Bucur ne demonstrează, după cum au remarcat şi criticii literari citaţi mai sus, o sensibilitate lirică, o candoare virginală a inocenţei feminine, precum şi o specie poetică lunatică a trăirilor sale în proză şi poezie, îmbinând armonios stilourile.
Încheiem cu versurile autoarei de pe coperta a patra, versuri cu caracter autobiografic, vădind un talent de versificator popular coborât parcă din anonimatul rural al pădurilor fabuloase din munţii judeţului şi ai veşniciei: „Ea vine, vine gingaşă/ Suavă nimfă-n zori/ Vine blândă pe cărări bătătorite/ De atâta umblat şi ninsori/ Câmpii întinse, fluturi, soare/ Razele străbat din astrul cerului curat/ Mângâind luciul alb imaculat/ De aripi albe presărat”.