Pr. Cătălin Varga

Lumina primei revoluții

Sâm, 06/03/2023 - 13:06

Înclinare lui Tudor Vladimirescu

View the full image

Din adâncul fântânii părăsite

la o margine de Târgoviște,

cu trupul arcuit ca o vioară,

își săgetă privirea Tudor – vladi-mireanul neamului ghiaur –

prin spărtura de cer

dezvelită în rărunchii nopții.

Privea cum rănile amurgului

se înroșeau pe bolta Proclamației de la Padeș

și stelele roteau primele mișcări de revoluție,

risipind lumina obidită a moșnenilor

și mavroforilor eteriști zavergii

sub conjuncție astrală.

Din gaura neagră de la marginea constelațiilor levante

luceafărul hatișerif purta pe buze

rezoluția padișahului:

Stârpiți lumina revoluționară!

Deodată gaura cea neagră tot creștea

înghițind în vârtejul ei cosmic

lumina astrelor beligerante;

materia întunecaților agareni,

arnăuți,

ascherlii,

bimbași,

și ieniceri,

în greutatea ei crescândă,

curba spațiul cosmic

până în punctul ruperii de sine,

amenințând cu stingerea universală.

Doar ochii înecați cu demnitate în Lumina primordială

a pandurului vladi-mirean,

întinși în formă de cruce peste întreg firmamentul,

refuzau atracția irezistibilă a cosmicului firman –

odihnind peste iataganul astral

o privire curbată de ghiaur.

Acești ochi străluminați nu s-au mai închis niciodată!

Comentarii

04/06/23 05:53

Marius Nicolae Pop

Nici nu știm sigur, ce a însemnat, acea" lumina", ce scop real avea, ce susținători loiali erau implicați..... După câte știu, după câteva lecturi interesante ale unor arhivari importanti, ar fi fost o revoluție greaca pe teritoriul Tarii Romanesti cu implicare multipla, de la panduri pana la rusi, o complicata situație care pana la urma, s-a lăsat cu trădări, jocuri duplicitare, chiar triciplitare și cu execuția lui Tudor moșneanul parvenit! Istoria noastră are multe asemenea exemple, fiindcă nu-i asa, avem locuri frumoase în cele cateva provincii cunoscute..... Bine ca am reușit sa aducem pe cineva care a rezolvat problema principatelor, definitiv :Carol I! Cu respect, MNPop

04/06/23 18:45

Carmen

Istoria cu necunoscutele ei, cum afirmă MNPOP, dar poezia e altceva! Înșiruirea de arhaisme, regionalisme etc. nu înseamnă poezie.

05/06/23 10:39

Aiurel

Poezia, ca operă literară, e foarte bună, fină, subtilă, excelent adusă din condei, iar versul (alb) e bine tocmit în epica lui ductilă în fir liric. Autorul se profilează ca un om de înaltă cultură. Dedicația însă, mai ales că vine de la un preot, nu e bună: către un răzvrătit, către un nesmerit, către un semănător de furtună, către un „progresist”. Sfârșitul a ieșit involuntar corect: deși autorul nu asta a vrut să spună, ochii care nu s-au mai închis niciodată sunt ai sufletului căruia, în veșnicie, nu i s-a dat liniștea (cum neliniștit a fost posesorul lui și în viață). Însă „străluminați”?! De flăcările iadului, poate.

06/06/23 09:22

prof.Vasile Găurean

Părintele metaforizează bine evenimentele istorice, dar nu este în concordanță cu realitatea de atunci. Da, Tudor din Vladimiri a fost asasinat de eteriști și aruncat într-o fântână. Mișcarea eteristă, condusă de Ipsilanti, depindea de ruși, iar Tudor a fost agreat de ruși multă vreme, luptând alături de ei contra turcilor, primind o decorație înaltă din partea țarului. Constatând că idealul său e național și are idei de eliberare socială, i-au retras decorația și apoi, având mai mmultă încredere în mișcarea lui Ipsilanti, grecul, a poruncit acestuia asasinarea mișelească (pe când Ipsilanti cu ai lui era pe teritoriul Țării Românești). Crima a pedepsit-o Dumnezeu, care a trimis pe turci și l-au înfrânt pe eteriștii lui Ipsilanti în bătălia de la Drăgășani, așa că n-au mai ajuns în Elada, s-o elibereze..