Mamă iubită a Romei

Lupa Capitolina va înnobila şi comuna Feldru

Simbolul latinităţii şi al romanităţii va fi inaugurat în ziua de 13 iunie a.c., an jubiliar, 150 de ani de la înfiinţarea Societăţii Culturale ASTRA.

Sculptorul Vlad Prună, cu multă dăruire şi cu mult simţ artistic, a reuşit să realizeze încă o copie a Lupei Capitolina de la Roma. Compoziţia din praf de marmură este aceeaşi compoziţie cu majoritatea sculpturilor de la Roma şi Florenţa. Soclul şi postamentul vor fi ridicate prin grija primarului Ştefan Sângeorzan şi a membrilor Consiliului Local.

În paginile ziarelor „Răsunetul” şi „Mesagerul”, în zilele următoare, va fi comunicat mai amănunţit programul desfăşurării festivităţilor.

A şasea Lupa Capitolina pe care eu, împreună cu sculptorul Vlad Prună, le-am aşezat pe socluri în localităţile Dej, Năsăud, Maieru, iar cea din Cristeştii-Ciceului, a fost realizată de prof. univ. dr. Ilarion Voinea din Cluj-Napoca. La Leşu, Lupa Capitolina a fost realizată de prof. univ. Ioan Nichifor Someşan şi prof. Ioan Radu Nistor.

La realizarea acestor Lupa Capitolina din localităţile Dej, Năsăud, Maieru şi Feldru, împreună cu sculptorul Vlad Prună, am fost consiliaţi ştiinţific de reputatul istoric clujean – academicianul Dumitru Protase, căruia îi aparţin şi inscripţiile de pe socluri.

Prima copie a Lupei Capitolina am primit-o în 1906 la Bucureşti, când se aniversau 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către Imperiul Roman, fiind amplasată în Parcul Carol.

Ulterior, am mai primit 24 de copii aşezate pe socluri în diferite centre culturale ale ţării; la Cluj în 1921, Târgu Mureş în 1924, Timişoara în 1926, Alba Iulia 1933, Satu Mare 1936. Între timp, au mai apărut „Lupoaice” şi în alte localităţi din Mureş: Sighişoara, Reghin, Iernuţ şi Luduş.

Academicianul Dumitru Protase m-a mai consiliat ştiinţific şi la cele 26 de opere istorice (în total 32) aşezate pe socluri în 16 localităţi de pe Valea Someşului.

Lupoaice au mai ajuns în Franţa, Spania, Macedonia, Argentina, Brazilia, Suedia, Canada, Japonia, Libia şi Tadjikistan. Oricum, în România sunt cele mai multe din lume, semn că în România este cea mai puternică romanitate, adevăr istoric prin care noi am rezistat milenii ca insulă latină înconjurată de slavi şi alte popoare din Apus.

Cele mai mult sunt în Transilvania, unde s-au găsit urme de romanitate şi s-a simţit nevoia de promovare a romanităţii.

După legendă, Lupa Capitolina este un simbol al Romei antice şi regină a marii latinităţi. Lupoaica originală, din bronz, are 114 cm lungime şi 74 înălţime şi înfăţişează o lupoaică în mărime naturală care alăptează doi prunci, pe Romulus şi Remus, fii ai lui Marte – zeul războiului şi ai preotesei Rhea Silvia, ce au fost îndepărtaţi de unchiul lor, Amulius. Acesta preluase prin forţă conducerea cetăţii Alia Longa de la fratele său şi bunicul pruncilor – Numitor şi se temea că, mai târziu, Remus şi Romulus vor revendica puterea. Servitorului ce trebuia să-i omoare i s-a făcut însă milă de ei şi i-a lăsat într-un coş pe malul râului Tibru. Romulus şi Remus au fost salvaţi de o lupoaică tânără care i-a adăpostit într-o peşteră şi i-a hrănit. Când au crescut au hotărât să-şi ridice propria cetate – Roma. N-au reuşit să cadă de acord cine să o conducă şi, într-o încăierare, Romulus l-a ucis pe Remus. Totuşi, amândoi sunt consideraţi întemeietorii Romei.

Aducem mulţumiri domnului academician Dumitru Protase, acad. Horia Colan, prof. univ. ing. dr. Barbu Bălan – UT, prof. univ. ing. Tiberiu Rusu – prorector UT, prof. univ. dr. Ioan Bojan – reputat publicist filozof şi eseist, prof. univ. dr. Alexandru Rotaru – promotor al chirurgiei Oro-maxilo-faciale româneşti, cu reputaţie internaţională, de la UMF Cluj-Napoca, acad. Alexandru Surdu – Braşov. Domnilor arhitecţi Ion Muţiu, geolog dr. Radu Muţiu şi ing. Şerban Muţiu din Bucureşti pentru aprecierile făcute privind contribuţia mea, prin arta monumentală, la evocarea trecutului glorios al neamului.

Dr. Dascăl Gheorghe Traian,

medic stomatolog

- membru de onoare al Societăţii Culturale ASTRA, distins cu titlul de „Cetăţean de Onoare” în 11 localităţi

Comentarii

13/05/11 09:20
Traian Pop

Rog conducerea comunei de la feldru sa isi puie cateaua lesainata in curtea lor ca noi feldihenii am plecat la capsuni in Spania si ei vor sa ne puie statuie in sat sa ne inchinam la ele.
Alt simbol pentru comuna Feldru nu ati avut?
Acum pe timp de criza se fac donatii .Domnul cu cadoul sa si-l puie la stomatologie in fata pentru cei ce niu au bani sa isi faca dantura.
Cu cadouri din astea domnul din snasaud mere direct in iad.Ajutati o familie necajita .Acum in anul 2000 romanii sunt inebuniti cu statuile.Am trecut de la vremea cu idolii.Sa isi suga primaru lupoaica cu donatorul.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5