Maria Tripon, doinitoarea oşenilor

PARTEA a II - a

ARTICOLUL XI

Cântecul şi interpreţii noştri – născuţi în zodia cântecului

Maria TRIPON
(14 iulie Negreşti Oaş - Satu Mare)

MARIA
Prenumele MARIA, este de origine ebraică, în forma MIRYAM, în aramaică, numele este modificat printr-o altă rădăcină, MARYAM, care are o semnificaţie clară, - MAR - , ,,domn”, ,,stăpân”. Sf. Ieronim, vede în numele MARYAM un compus din MAR - ,,picătură” + -YAM, ,,mare”, deci ,,picătura de mare”.
În onomastica românească, numele MARIA pătrunde o dată cu literatura apocrifă, orală, fiind unul din cele mai vechi prenume. În Noul Testament, Fecioara Maria, fiica Sf. Părinţi Ioachim şi Ana, este aleasă de Dumnezeu Tatăl ca, prin harul Duhului Sfânt, să primească Vestea Bună, Evanghelia, Arhanghelului Gabriel: întruparea în pântecele neprihănit al Fecioarei celui mai înainte de veci, Iisus Hristos, Mântuitorul nostru. (din lucrarea Aurelia Bălan – Mihailovici, Dicţionar onomastic creştin – repere etimologice şi martirologice, Editura Minerva, Bucureşti, 2003, pag. 351).

Bunul şi dreptul Dumnezeu, I-a dăruit acestui om, în primul rând, un nume, MARIA, apoi, pentru ca aceasta să placă tuturor, I-a dăruit glas.
Glasul lui Maria TRIPON, se aseamănă cu izvorul cu apă limpede şi curată.
Frumuseţea şi talentul său, dar şi dorinţa de a face cunoscut Oaşul copilărie sale, a urcat-o în grădina interpreţilor de muzică populară autentică. Şi, trebuie să-i recunoaştem autenticitatea glasului şi a interpretării, fără putere de tăgadă!
Unică este şi Maria Tripon, unică este şi ţâpuritura oşanului.
Rar mi-a fost dat să întâlnesc un solist atât de ambiţios şi de preocupat de cântec şi de interpretare. Şi, toate astea, pentru a nu defăima oşanul şi Oaşul, atât de drag, Mariei.
I-am apreciat truda şi priceperea cu care ştie să-şi adune repertoriul. A adunat de-a lungul anilor cântece deosebite ca să poată sta cu fruntea sus în faţa ascultătorului, în faţa publicului, cu mândria şi cu bucuria omului care şi-a făcut pe deplin datoria.
Harnică şi gospodină desăvârşită, împleteşte viaţa de familie cu cea de artist cu o deosebită plăcere şi pricepere. Singura comparaţie care-mi vine acum în minte, este că seamănă cu o albină, care aleargă să strângă mierea din floare în floare. Aşa aleargă şi Maria Tripon, întocmai ca albina cea fără oboseală.
Important este că reuşeste mereu. A purtat cântecul oşanului şi ţâpuritura oşenească, în toată lumea … lumea închinându-i-se Omului şi Artistului. Spectacolele şi turneele în ţară sau străinătate au avut şi au fost un adevărat succes, acolo unde această ,,doamnă a cântecului popular oşenesc” a fost prezentă.
Viaţa şi necazurile vieţii nu au ocolit-o, dar nici nu au doborât-o şi nici nu au făcut-o să renunţe la dragostea pentru cântec. Maria Tripon nici nu ar putea trăi fără cântecul popular. Preţuieşte prea mult această bogăţie. Luptătoare din fire, nu s-a lăsat bătută niciodată. A învins lupta cu mare pricepere.
Dragostea pentru cântec şi pentru oșeni a făcut din acest OM un ,,rob”. Un ,,rob” al cântecului, cu verticalitate şi demnitate. A cules cântec după cântec, ţâpuritură după ţâpuritură. Apoi, culese, le-a aşezat spre ,,păstrare” şi neuitare, în casete audio, apoi într-un C.D., acuma, Maria Tripon are pe piaţa muzicală 4 C.D., cu piese valoroase, pline de autenticitate şi de valoare. Aşa cum le-a moştenit şi cum i-au fost transmise. Fiecare album este apreciat în felul său. O spun specialiştii, nu eu!
Îşi iubeşte Oaşul şi-i în stare de orice sacrificiu. Pe scenă, oriunde ar fi, ţâpureşte, de parcă s-ar auzi până la ea, în Oaş.
Plină de putere şi de energie, plină de bunătate şi sensibilitate – aceasta este Maria TRIPON.
Dragostea pentru scenă o împleteşte cu cea de familie. Are, acasă, un soţ iubitor, care o susţine şi-o încurajează mereu, şi, mai are, trei feciori. Feciorii o moştenesc, întru cântec şi frumuseţe. Şi mă opresc să nu fiu acuzat de prea multă subiectivitate în ceea ce-i priveşte viaţa de familie.
Dacă mă veţi întreba de unde ştiu toate astea, am să vă mărturisesc, cu toată sinceritatea, că i-am călcat pragul casei, fiindu-i, ca mulţi alţii, musafir. Şi-a întrerupt lucrul său pentru a-şi ospăta şi omeni prietenii. O ospitalitate specific oşenilor şi oşenimii.
Poţi discuta orice cu ea. Are atâta energie şi iniţiativă, încât mă tot mir, de ce mă mir! Cine nu o cunoaşte să poftească, acasă la Maria Tripon. Se va convinge în câteva clipe, de toate cele afirmate de mine.
A fost cea dintâi născută, în familia Bandrea. A fost ,,stâlpul”, dar şi umărul de sprijin, pentru ceilalți fraţi ai ei. Nu i-ar face de ruşine, pentru nimic în lume! Familia îi este totul, şi pentru acest fapt niciun efort nu este prea mare sau prea obositor.
Feciorii, i-au adus, şi-i vor aduce nurori. Mărturiseşte că le va iubi şi le va ocroti cu toată dragostea maternă. Că, prea şi-a dorit o fată! I-o vor aduce feciorii. Nu degeaba se spune că ,,Fetele aduc feciori şi feciorii aduc fete!”. Între toate astea aşteaptă cu nerăbdare să vadă care dintre cei doi feciori, căsătoriţi, îi va dărui primul nepot?! Sau nepoată! Parcă, şi noi suntem curioşi, ştiind că ne va chema să ne veselim!

Realizări profesionale, personale şi colective;
1998
Volumul - ,,CINE AUDE GURA ME – casetă audio;
Sendus Music - Satu Mare, ceteră - Grigore Tat (Bixad), zongură – Ioan Frăţilă (Boineşti).
Albumul are în cuprinsul său - 16 danţuri din Oaş, 14 vocale şi 2 instrumentale, cu tematică diferite.
2003
Volumul - ,,DRAG MI-I SĂ MĂ VESELESC” – casetă audio şi CD – împreună cu Nicolae Oniga (Racșa) – zongură şi Petre Drăgan (Racşa) - ceteră;

2005
Volumul de colinde ,,NOI UMBLĂM A COLINDA” – împreună cu alţi 12 solişti de muzică populară autentică, foarte valoroşi. Amintesc în treacăt pe Veronica CRĂCIUN PERŞE, Viorica HAIDUC BOTE, Mărioara POP, Onişor POP, Vasile POP, Vasile PETRUŞAN, Vasile BELE, sau Vasile BOICIUC ROGNEANU, sub emblema grupului folcloric ,,Flori de cântec românesc”.

Îşi iubeşte originea şi tocmai de aceea a muncit foarte mult pentru a ajunge la performanţă. Dorea să ducă faimă Oaşului în întreaga lume. Maria Tripon a reuşit! A prezentat şi reprezentat Ţara Oaşului cu mult drag, aşa cum doar ei, oşenii, ştiu să se prezinte sau reprezinte.
Festivalurile sau concursurile la care a participat de-a lungul anilor au marcat-o profund pe Maria Tripon. Fiecare festival sau concurs a însemnat mult, chiar foarte mult, făcând-o şi îndemnând-o să iubească până la supremația sacrificiului, tot ceea ce înseamnă Oaş sau Ţara Oaşului.
Lista participărilor la festivaluri ar fi prea mare (dacă le-aş aminti pe toate!), aşa că mă voi opri doar la câteva exemple, cu regret profund că nu le putem aminti, acum şi aici, pe toate. Le vom dezvălui cu alt prilej, atunci când doamnei Maria Tripon, îi vom face o monografie sau biografie (credeţi-mă, se va întâmpla cât de curând!)
1990 – Caraş-Severin – Festivalul internaţional de folclor.
1991 – Craiova, Alexandria, Rucăr (AG) sau Târgul Jiu.
Festivalul ,,MARIA LĂTĂREŢU”.
Festivalul ,,FLOARE DE STÂNCĂ”.
Festivalul ,,PE DEAL LA TELEORMĂNEL”.
Festivalul ,,MARIA TĂNASE”.
1992 – anul de debut al solistei Maria Tripon, în radio.
Realizează prima înregistrare la radio-difuziunea Română din Bucureşti, alături de instrumentiştii Vasile Solomon (Bixad) - ceteră şi, fratele ei, Dorin Bandre (Negreşti Oaş) - zongoră.
Participă la concertul de colinde de la sala Radio şi difuzat de TVR 1. La acest eveniment prezintă colinde din Oaş alături de un grup de colindători format de ea, cu tineri din Negreşti-Oaş.
Festivalul concurs „PE DEAL LA TELEORMĂNEL”, Alexandria, Teleorman.
1993 – Participă la concursul „TOPUL TINERILOR INTERPREȚI”, organizat de Radio Difuziunea
Română.
Festivalul concurs „MARIA LĂTĂREȚU”, Târgu Jiu, Gorj.
1994 – Concursul „TOPUL TINERILOR INTERPREȚI”, la Sala Radio.
Concursul „TOPUL TINERILOR INTERPREŢI”, de la Bacău.
1995 – Festivalul concurs „FELICIAN FĂRCAŞU”, Brad, Hunedoara.
1996 – Festivalul folcloric „FLOARE MÂNDRĂ DE PE IZA” de la Şieu, Maramureş.
Festivalul concurs de la MONEASA, Arad.

1997 – Festivalul concurs „FLOARE MÂNDRĂ DE PE IZA”, Şieu, Maramureş.
Festivalul concurs din LIPOVA, Arad.

1998
Anul 1998 a însemnat, şi înseamnă, mult pentru Maria Tripon. Pe lângă realizările amintite, demne de laudă, tot în acest an, 1998, deja fiind cunoscută şi recunoscută în mediul folclorico-muzical, pentru autencititate, încep să ,,curgă” invitaţiile către festivalurile şi concursurile din țară.
Numărul mare de participări şi invitaţii, este, fără doar şi poate, încununarea cu succes a muncii acestui om – Maria TRIPON.
Spre exemplu, împreună cu renumitul pictor Vasile Pop-Negreşteanu, Maria Tripon, participă, la invitaţia redactorului Stoian Gruia, difuzată în direct de Radio Bucureşti, ,,STUDIOUL DE FOLCLOR”. Amândoi, duc la Bucureşti, din frumosul Oaş, talent. Recunoaşterea este fără margini. La fel şi aprecierile!
Înfiinţează Ansamblul Folcloric „SÂNZIENELE”, ce activează în cadrul Clubului Copiilor din Negreşti-Oaş, pregătind copiii pentru concursurile şi festivalurile folclorice.

1999 – participă cu Ansamblul ,,SÂNZIENELE” din localitatea Negreşti Oaş, la invitaţia realizatoarei emisiunii ,,Tezaur folcloric”, Mărioara Murărescu, la TVR 1, într-un concert de colinde. Însuşi Oaşul este un tezaur folcloric viu. Aprecierile doamnei M. Murărescu au fost multe. La fel şi lauda, bine-meritată!

2000 – Concert de colinde, TVR 1, emisiunea „Tezaur folcloric”, realizată de Mărioara Murărescu, împreună cu ansamblul „Sânzienele”.

2001 – participă le filmările organizate de TVR 1, pentru o emisiune specială de Paşte, la invitaţia doamnei Mărioara Murărescu. Desigur este vorba despre cunoscută emisiune Tezaur folclor. S-a dorit o emisiune de suflet. Aşa a şi fost! S-a dorit o emisiune cu totul şi cu totul specială. Aşa a fost, de-adevăratelea!
Ziua de 1 Decembrie a aceluiaşi an, 2001, o găseşte pe Maria Tripon, tot la Bucureşti, la TVR 1, pentru filmările organizate de realizatorul Elise Stan, într-o participare extraordinară, într-un concert extraordinar, dedicat românilor şi Sărbătorii lor naţionale – Ziua României.

2002 – participă la un ,,Concert de folclor extraordinar”, organizat la Sala Radio, de Radio Bucureşti.
Realizatorul Elise Stan, o recheamă, în acest an, 2002, la Bucureşti, la Teatrul Naţional. De această dată participă la gala premiilor din cadrul festivalului ,,Gala folclorului românesc”.
În ajunul Marelui Praznic al Naşterii Domnului o găsim pe Maria Tripon, la Bucureşti, colindând, căci aşa se cade, în astfel de Praznic.
Pentru un artist, oricare ar fi el, din orice colţ de țară, este important premiul, fie şi pentru valoarea lui moral-sentimentală. Dar, mai presus de orice, pentru un artist, cel mai important lucru este participarea la festivaluri şi concursuri. O dată cu participarea la acestea, vine şi răsplata, care, uneori poate fi un premiu, alteori, poate să fie doar o felicitare pentru simpla participare. Importante, amândouă, haideţi să recunoaştem! Maria Tripon, a luptat mult. Pentru ea sunt importante toate. Vorbeşte cu mare plăcere despre fiecare. Premiile nu le-a ,,vânat” niciodată. Dar au bucurat-o atunci când a fost răsplătită. Şi este normal să fie aşa. Maria Tripon, n-a fugit după aprecieri. Aprecierile au fost întotdeauna sincere şi potrivite. Dar, mai presus de orice, toate au fost acordate pentru merit, pentru ceea ce este Maria Tripon. Orice participare, atrage simpatia publicului şi-apoi aplauzele. Aplauzele spun, de fiecare dată, totul. Şi, trebuie să recunoaştem, aplauzele sunt deasupra oricărui beneficiu. Acestea vin de la sine şi sunt mereu sincere. Fiecare întâlnire a solistei Maria Tripon cu publicul a însemnat mult. Nu ar fi în stare să-şi nesocotească simpatizanţii, admiratorii sau publicul. Ar durea-o prea tare, dacă aşa s-ar întâmpla, şi atunci, Maria Tripon, n-ar mai fi ea. Sunt prea convins că acest lucru nu se va întâmpla niciodată.
2003
Maria Tripon a apreciat întotdeauna valoarea. Maria Tripon a preţuit valoarea şi valorile. Dovada este clară şi fără puterea de-a fi contestată. Acest an, 2003, îi aduce interpretei Maria Tripon, o mare bucurie. Vorbeşte despre acest eveniment cu o bucurie debordantă, specifică doar ei. Aceeaşi realizatoare de emisiuni folclorice, Elise STAN, ajutată de factorii cu putere de decizie a acelor vremi, organizează în judeţul Timiş, la Făget, o aniversare surpriză, unde este sărbătorită prof. univ. dr. Emilia Comişel, pentru cei 85 de ani de viaţă.
Mare sărbătoare, mare bucurie! Felicitări celor care fac astfel de surprize, căci astăzi, anul 2010, când scriu toate acestea, putem vorbi despre criticul, despre etnomuzicologul Emilia Comişel, doar la trecut. Întreaga manifestare a fost preluată şi transmisă, pe lângă cei de la TVR 1, şi de cei de la TV Timişoara.
2004
Deja cunoscută şi apreciată de cei din domeniu, şi nu numai, Maria Tripon participă din ce în ce mai des la emisiuni folclorice promovându-se şi promovându-şi cântecul şi frumosul Oaş, atât de drag, solistei. Mărturiseşte că toată dragostea pentru locul natal le-a moştenit de la naştere, şi cel mai frumos loc de pe Pământ, este Ţara Oaşului.
Dacă ar fi să fac un desfăşurător al televiziunilor şi emisiunilor la care, cu mare drag, a participat, acesta ar fi imens. Din motive subiective amintesc doar câteva:
- Etno TV - Bucureşti; Radio Bucureşti;
- Prima TV; Antena Satelor;
- Antena 1; Radio România Internaţional;
- TVR 2 – Cluj- Napoca;
- Radio TV – Caransebeş;
- TVR 1 – Bucureşti;
- TVR Cultural;
- TVR 2 – Bucureşti;
- Favorit TV;
- Naţional TV;
- TVR M;
- PRO TV – Bucureşti;
- PRO TV Internaţional;
Emisiuni ca:
- „Dimineţi cu cântec”;
- „Un cântec, un interpret”;
- „Dreptul la cântec”;
- ,,Vine Clujul pe la noi” (realizator Sergiu Vitalian VAIDA);
- ,,Din vatra satului” (realizator Vasile Bele);
2007.
A fost invitată la TVR 1 pentru emisiunea lui Elise Stan – ,,O vedetă populară” – o emisiune specială de Paşte. Spre toamnă, pleacă, tot la Bucureşti, tot la TVR 1, pentru emisiunea ,,Dis de seară”.
A participat pentru a realiza emisiuni de radio la posturile teritoriale din Cluj, Craiova, Bistriţa, Baia-Mare, Satu-Mare, Caransebeş, Timişoara, Tg. Mureş, Alba-Iulia sau Iaşi.
Tot în portofoliul solistei Maria Tripon, adăugăm mulţimea de emisiuni şi filmări cu televiziunile locale din Cluj, Drobeta Turnu-Severin, Oradea, Arad, Timişoara, Caransebeş, Craiova, Vâlcea, Constanţa, Alba-Iulia, Bistriţa, Piteşti, Braşov, Satu Mare şi, nu în ultim rând, Baia Mare.
Și, de parcă nu ar fi destul, împreună cu TVR Cultural şi TVR 2, realizează două filme - documentar:
- „Oaşul între tradiţie şi modernism”;
- „Zestrea românilor”, alături de ansamblul „Sânzienele” din Negreşti Oaş.
Văzându-i darul, talentul şi harul, cei de la conducerea Casei de cultură Negreşti Oaş, îi propun un proiect de colaborare. Răspunsul este doar unul, pentru că, Maria Tripon, nu poate spune, nu! Acceptă colaborarea cu Casa de cultură, fiind omul de încredere şi de nădejde al acesteia, fapt ce o bucură, dar îi dă şi mai multă încredere, dar şi energie, în tot ceea ce va realiza. Aş mai adăuga, la toate cele enunțate, faptul că proiectul de colaborare cu Casa de cultură, îi dă şi forţa necesară, dar, în acelaşi timp, o şi obligă, moral. Acuma, pe bună dreptate, o auzi vorbind, şi-o vezi, când cu ansamblul ,,Sânzienele”, când cu ansamblul ,,Oaşul”, şi desigur, că aţi înțeles, de ce? Ansamblul Oaşul al Casei de cultură din Negreşti Oaş, este cel care preia tinerii, prea mari pentru ansamblul ,,Sânzienele”. Aici, sunt cooptaţi tinerii liceeni, dar şi studenţii cu talent, dar şi dornici de promovarea zonală a tot ceea ce înseamnă folclor, tradiţie, obicei sau datină a Oaşului,
Tot în acest moment, la realizări personale şi în colectiv, sunt de amintit şi cele două albume împreună cu ansamblul „Sânzienele”. Aici, este cuprinsă întreaga familie Tripon – mama şi cei trei feciori. Excepţia de la regulă este domnul Aurel Tripon, soţul solistei, cel pentru care am o stimă şi un respect deosebit. Un remarcabil om de o omenie rară. Un susţinător ferm şi înflăcărat al familiei. El se motivează, ironic şi cu șarm: ,,Nu putem fi chiar toţi, artişti, într-o casă! Mai trebuie să şi lucreze cineva, nu numai să cânte!”. El a fost cel harnic. A fost cel care i-a susţinut şi încurajat în tot ceea ce au făcut, pe fiecare în parte sau pe toţi împreună.
Dorinţa de performanţă nu-i dă pace talentatei şi frumoasei oşence, fapt ce o determină să se înscrie, la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, tocmai pentru a studia şi a-şi îmbogăţi şi desăvârşi cunoştinţele, iar în anul 2007 este absolventă. Niciun efort sau sacrificiu nu a fost prea mare pentru Maria Tripon. S-a încadrat perfect în regulamentul facultăţii – pentru a fi un veritabil exemplu. A promovat examen după examen, cu rezultate bune şi foarte bune. A fost demn exemplu de Om, ce se pregăteşte pentru a pregăti oameni. Desigur, oamenii la care fac referire, îi sunt elevii, pe care-i îndrumă, în segmentul muzical, tocmai pentru a duce mai departe ceea ce ne-au lăsat moşii şi strămoşii, ca zestre, spre păstrare.
Azi, o găsim, pe solista Maria Tripon, profesor dar şi instructor de folclor, pentru că este licenţiată a Academiei de Muzică Gheorghe Dima, din Cluj-Napoca. ,,Este un catalizator pentru muzica şi folclorul oşenesc, reuşind să insufle din entuziasmul ei, familiei, celorlalţi copii pe care îi îndrumă, precum şi instrumentiştilor din zonă. Ceea ce a început, ca şi pasiune, s-a transformat, prin dedicaţie în munca, în meserie”. Dacă, Maria Tripon afirmă cu tărie că ,,folclorul este şi va rămâne viaţa mea”, eu, credeţi-mă, o cred pe cuvânt. Vă rog s-o credeţi şi dumneavoastră!
Danţu miresei

Miresucă tânărucă,
Nu hi tare năcăjită.
Că mirele-i frumuşel
Și-i trăi bine cu el.

Miresucă nu zdiera,
Că te duci de la mă-ta.
Că te duci în altu sat,
La soacră şi la bărbat.

Frunză verde de pe coastă,
Mândră-i miresuca noastră.
De nu credeţi că-i aşe,
I-a uitaţi-vă la ea!

Mireasă mândră ţi-i faţa,
Mândră îţi hie viaţa.
Mireasă mândru ţi-i portu,
Mândru îţi hie norocu.

Mireasă de-amu nainte,
Cărările ţi-s oprite.
Numa două ţi-s lăsate,
La fântână după apă
Și la mă-ta câteodată.

În numele colectivului redacţional al revistei DIN VATRA SATULUI, vă asigurăm de tot respectul, distinsă doamnă Maria TRIPON. Dovadă în plus, că Maria TRIPON este o forţă şi energie izbitoare, este şi faptul că, printre toate acestea, a acceptat de-a fi colaboratoarea noastră.

Redactor șef – masterand – Vasile BELE