Meditaţie la Duminica a 2-a din Postul Mare

Vindecarea trebuie începută din interiorul omului spre afară Dumnezeirea lui Iisus în logica argumentelor

Este titlul pe care l-aş da meditaţiei acestei duminici,şi care reiese chiar din conţinutul acestei evanghelii.Vindecarea trebuie începută dinspre interiorul omului spre afară,pentru ca ea să dureze şi să fie desăvârşită ca atare.Ceea ce e important să reţinem este că Mântuitorul nu caută să soluţioneze sau doar să amelioreze boala,ci o vindecă deplin.Pentru că locul în care boala –sau orice boală se ascunde este,până la urmă sufletul nostru şi dinspre el trebuie căutată şi încercarea vindecării noastre.Dar haideţi să vedem ce ne spune sf.evanghelie:,,şi intrând iarăşi în Capernaum,după câteva zile s-a auzit că este în casă.Şi îndată s-au adunat mulţi,încât nu mai era loc,nici înaintea uşii,şi le grăia lor cuvântul.Şi au venit la El,aducând un slăbănog,pe care îl purtau patru inşi.Şi neputând ei,din pricina mulţimii,să se apropie de El,au desfăcut acoperişul casei unde se afla Iisus,si prin spărtură,au lăsat în jos patul în care zăcea slăbănogul.Şi Iisus văzând credinţa lor i-a zis slăbănogului:fiule iertate îţi sunt păcatele tale!Şi erau acolo unii dintre cărturari,care şedeau şi cugetau în inimile lor:pentru ce vorbeşte Acesta astfel?El huleşte .Cine poate să ierte păcatele,fără numai unul Dumnezeu?Şi îndată cunoscând Iisus cu duhul Lui,că aşa cugetau ei în sine,le-a zis lor:de ce cugetati acestea în inimile voastre?ce este mai uşor a zice slăbănogului :iertate îţi sunt păcatele,sau a zice:scoală-te şi umblă?Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului a ierta păcatele pe pământ,a zis slăbănogului:zic ţie:scoală-te ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta.Şi s-a sculat îndată şi ,luîndu-şi patul,a ieşit înaintea tuturor,încât erau toţi uimiţi şi slăveau pe Dumnezeu zicând :asemenea lucruri n-am văzut niciodată”.(Mc.2,1-12)Aşadar din sf.evanghelie aflăm că auzind că Iisus este în Capernaum mulţi au venit să-L vadă,alţii să-Laudă,pentru că le grăia cuvântul lui Dumnezeu dar şi pentru că era cunoscut ca făcător de minuni.Iisus rămâne impresionat de fapta şi de credinţa lor ,adică a celor ce au adus pe slăbănog la El şi îi zice :,fiule ţi se iartă păcatele tale”.De faţă însă erau şi cărturarii care căutau să-l compromită-pentru că ziceau ei că cine poate să ierte păcatele,iar logica lor era corectă,pentru că în vechiul testament scris este că iertarea păcatelor este o prerogativă exclusivă a lui Dumnezeu şi nici o persoană umană nu o poate substitui.În acest sens proorocul Isaia zice:,,Eu sunt cel care şterg păcatele tale şi nu îmi aduc aminte de fărădelegile tale”(Isaia 43,25)Aşadar doar Dumnezeu putea să ierte păcatele,iată de ce cărturarii gândeau că Iisus prin comportamentul Său,se punea în locul lui Dumnezeu.Şi acum este momentul în care Iisus îşi demonstrează dumnezeirea în două moduri: 1)-într-un mod neperceput de om-pentru că El le descoperă gândurile-de ce cugetaţi cele rele în inimile voastre-şi apoi îi întreabă :ce este mai uşor a zice>iertate sunt păcatele tale sau scoală-te şi umblă>?Cărturarii nu răspund-dar înţelegem că pe amândouă le poate face numai Dumnezeu-pentru că El zice:dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului...şi aici apare cel de-al 2) doilea argument al dumnezeirii Sale de această dată palpabil ,controlabil-pentru că îi porunceşte să-şi ia patul iar minunea era reală pentru că paraliticul umbla.Prin urmare Iisus vrea să ne spună şi să ne arate:dacă L-am putut vindeca pot să iert şi păcatele-astfel Dumnezeu Îi demonstrează omului cu argumente că El există ,depinde doar de noi să vrem să-L vedem.Ca mesaj al acestei evanghelii am putea spune că multe şi frumoase ar fi învăţăturile care se desprind,de aceea să ne oprim la câteva dintre ele: a)-întâlnirea cu Iisus ne aduce iertarea păcatelor- pentru că păcatul este rădăcina tuturor relelor din lume-de aceea Iisus iartă mai întâi păcatele şi abia apoi îl vindecă.Nu ştim care erau păcatele paraliticului,dar este suficient să ştim care sunt păcatele noastre:zgârcenia,goana necontrolată după avere,ambiţia,căutarea profitului cu orice preţ,fuga după cele trecătoare,narcisismul,dorinţa de a domina pe alţii,într-un singur cuvânt:egoismul.Întâlnirea cu Iisus ne vindecă la fel ca şi pe paralitic-ne trece într-o existenţă nouă bazată pe iubire.Iar preocuparea personală a lui Iisus nu este vindecarea trupului,pentru că Iisus n-a vindecat toţi bolnavii,dar a dăruit tuturor oamenilor iertarea păcatelor.
b)-care sunt etapele procesului vindecării de păcat sau suferinţă:
-credinţa-care ne duce la Iisus –fie a noastră ,fie a celor de lângă noi.
-întrăzneala-cei care l-au dus pe slăbănog la Iisus,cu toate că n-au putut să intre pe uşă,nu s-au întors înapoi ci au găsit alte mijloace sau alte căi pentru ca bolnavul să se poată întâlni cu Iisus. -dobândirea iertării păcatelor-ştiţi ce înseamnă aceasta mai puţină suferinţă în viaţa ta.
-ascultarea de porunca lui Iisus:,,scoală-te şi umblă”
c)-responsabilitatea noastră faţă de cei în suferinţă-această evanghelie ne întreabă ce face comunitatea noastră faţă de cei în suferinţă,faţă de cei care sunt în boală şi durere,cum reacţionăm noi ca şi creştini faţă de aceştia?,oare noi nu suntem responsabili de cei paralizaţi de lîngă noi fizic şi moral?Facem ceva ca şi ei să se poată întîlni cu Iisus?Cei patru bărbaţi devin pentru slăbănog instrument al întâlnirii unui om cu Dumnezeu.Fiecare dintre noi putem deveni cauză sau instrument de convertire-pentru cei care poate n-au fost interesaţi, sau n-au ştiut.Toţi cei care auzim s-au citim cuvântul avem datoria de ai ajuta pe alţii de ai întâlni cu Dumnezeu.Aducându-i la Biserică devenim misionari aşa cum sf.Iacob zice:,,să ştie că cel ce a întors pe păcătos de la rătăcirea lui îşi v-a mântui sufletul din moarte şi v-a acoperi mulţime de păcate”(iacob5,19-20).În încheierea acestei meditaţii să ne întrebăm ?-cum ne comportăm cînd vedem un bătrân,un om cu handicap,sau un bolnav-ne gândim că am putea fi noi în locul lor,cum îl privim ca individ sau ca persoană?Pentru că de multe ori noi nici nu ne gândim cât bine am putea face pentru cei din jurul nostru:cu rugăciunea,cu ajutorul concret,sau prin exemplul pozitiv.Fiecare avem nevoie de ajutorul celuilalt şi toţi putem face un bine pentru şi împreună cu ceilalţi.Evanghelia ne îndeamnă să săvârşim fapte bune,să ajutăm pe bolnavi-să ne rugăm pentru toţi oamenii care suferă de boală ,singurătate şi de întristare.Amin!

Pr.Vasile Beni