Mihaela Ivan: Ai trecut de multe ori pe lângă Biblioteca Judeţeană ”George Coşbuc”, dar știai că acolo, frumos rânduite, stau 300.000 de volume MusaiDeCitit?

Pentru corectitudine, Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania ar fi vrut ca, la Bistriţa, să funcţioneze un muzeu de artă religioasă. De altfel, el a intervenit pe lângă reprezentanţii BNR să cedeze Consiliului Judeţean clădirea de pe strada Alexandru Odobescu unde urma să fie amenajat muzeul. Muzeul urma sa aiba un caracter ecumenic, ceea ce ar fi atras un numar mare de turisti de diferite confesiuni. Operatiunile de restaurare a cladirii fostei filiale a BNR cu destinatia de muzeu au fost facute in perioada 2009-2012, in mandatul lui Liviu Rusu, prilej cu care au fost adaugate pe fatada estica a cladirii doua galerii de sticla, la parter si etaj, marind astfel spatiul expozitional al viitorului muzeu. Asadar, chelnerul Raducu nu are nici un merit in reabilitarea vechiului sediu al BNR filiala Bistrita. El a venit la de-a gata, schimband doar destinatia cladirii restaurate, aceasta fiind atribuita Bibliotecii Judetene, in ciuda spatiului insuficient pentru a gazdui toate functiunile unei biblioteci publice.
Asadar, in ciuda numeroaselor reactii legate de insuficienta spatiului, s-a constatat ca de fapt lucrurile nu s-au rezolvat decat pe jumatate. Astfel, la nici un an de la mutare, s-a construit o anexa inghesuita in curtea bibliotecii, pentru a suplini lipsa de spatiu. Macar putea fi realizata o pasarela la nivelul etajului care sa faca legatura intre cele doua corpuri de cladire, asa cum exista la Biblioteca Centrala Universitara din Cluj, pentru a crea o legatura functionala a intregului ansamblu.
Asta inseamna sa mergi pe minima rezistenta si sa nu faci o construcţie nouă, conform cerintelor unei biblioteci de secol XXI, la standarde europene de dimensiuni şi calitate. Cu atat mai mult cu cat exista la vremea respectiva un studiu de fezabilitate început în anii trecuţi pe baza caruia s-a trecut la întocmirea proiectului ce a costat 300 mii lei şi s-a trecut la elucidarea jurisdicţiei terenului de construcţie din str. Alba Iulia, unde urma sa fie construita noua biblioteca. Dar iata ca, dupa binecunoscutul proverb romanesc “doi incarca, doi descarca”, orasul Bistrita a ramas si fara un muzeu de arta sacra unic in zona si fara o biblioteca publica de nivelul secolului XXI.
Si totusi, dorinta IPS Bartolomeu ar trebui indeplinită, prin amenajarea la Bistrita a unui muzeu de artă religioasă, eventual chiar in cladirea protopopiatului unde a functionat o lungă perioadă de timp Muzeul Judetean. Ar fi un gest de cinstire a memoriei Inaltului prelat iar muzeul de artă sacră de la Bistrita sa poarte numele “Mitropolitul Bartolomeu Anania”.
Cu atât mai mult cu cât, vrednicului de pomenire IPS Bartolomeu Anania nu i-a fost respectată nici măcar dorinta de a fi inmormantat la Mănăstirea Nicula, asa cum a cerut prin testamentul sau: „Doresc să fiu înmormântat în groapă de pământ reavăn, având deasupra piatra pe care mi-am pregătit-o din timp”. Dupa cum se stie a fost inmormantat in subsolul Catedralei din Cluj unde a fost adus pamant de la Nicula si presarat simbolic peste sicriu, ceea ce nu inseamna „groapă de pământ reavăn”.