Monica Săsărman: Țăranii din zonele necooperativizate ar putea beneficia de pensie! Ce prevede inițiativa legislativă susținută de Bogdan Ivan și Daniel Suciu

Agricultorii din zonele necooperativizate de dinainte de 1989 ar putea fi incluși în sistemul public de pensii. O inițiativă legislativă a fost depusă la Senat, printre inițiatori  - doar parlamentari PSD - numărându-se deputații bistrițeni Bogdan Ivan -  ministrul Energiei, și Daniel Suciu. 

În cadrul unei emisiuni, Monica Săsărman, consilier Cabinet Președinte Camera Deputaților, a explicat ce înseamnă această lege pentru vârstnicii din acele zone, ce acte doveditoare au fost propuse, făcând un apel către parlamentarii din toate partidele să susțină acest demers.

„Este proiectul de suflet al meu și al lui Bogdan Ivan,  încă din primul său mandat, nu era ministru. Am discutat și am încercat să găsim cele mai bune soluții. În 1977, a fost aprobat un Decret Lege prin care toți țăranii din zonele necooperativizate erau asigurați în sistemul de pensii. Asigurarea se plătea fie prin numerar, fie prin produse agricole, așa numitele "cote la stat". În 1992, statul român i-a abandonat pe țăranii aceștia, astfel că au rămas cu tot ceea ce au contribuit, fără să se găsească o portiță și pentru ei. (....) Este un drept al lor, ei vor avea pensia minimă în plată. Noi am propus să fie acordată de la îndeplinirea condițiilor de vârstă. Vom vedea dacă și parlamentarii PNL, USR, AUR vor susține un atare demers. Reprezintă o recunoaștere a drepturilor țăranilor din zonele necooperativizate. Mulțumesc primarilor de pe Valea Someșului, de pe Valea Bârgăului, Valea Șieului cu care m-am consultat pe această problematică și care au fost extrem de deschiși. Dacă omul are un drept, statul trebuie să asigure condițiile pentru valorificarea lui”, a explicat Monica Săsărman.

„Prin proiectul de modificare a legii propus, am înlăturat practic discriminarea creată între persoanele care au avut calitatea de agricultori din zonele cooperativizate şi pentru care se află în plată pensia minim garantată şi cele care au avut calitatea de agricultori din zonele necooperativizate care nu beneficiază de dreptul la pensie, deşi au dobândit calitatea de asiguaţi potrivit legii speciale, din cauza unui cadru legislativ impropriu de natură a creea conftizie în ceea ce priveşte drepturile agricultorilor din zonele necooperativizate dobândite anterior anului 1990 si eliminate ulterior anului 1990”, motivează inițiatorii acestui demers legislativ.

***

„În anul 1977 a fost adoptată Legea 5/1977 privind pensiile si alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate. Potrivit art. 6 -" În sistemul de pensii şi asiguări sociale sint cuprinşi, în mod obligatoriu, toti ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, precum şi membrii de familie cu care aceştia desfăşoară activitate agricolă în gospodărie, dacă au împlinit virsta de 18 ani"-Prin urmare, sistemul de pensii.era unul obligatoriu.

Potrivit art. 2 din aceeaşi lege, erau asimilate contribuţiei la sistemul naţional de pensii valoarea produselor livrate anual la fondul de stat:

•.Pensia se stabileste in functie de urmatoarele elemente..

1. perioada de contributie la fondul de pensii;
2. valoarea produselor livrate anual la fondul de stat:,
3. c) gradul de invaliditate."

În limbaj popular şi uzual produsele livrate anual la fondul de stat purtau denumirea de "cote la stat" (fiecare dintre noi cei care am avut bunici în zonele necooperativizate ştim foarte bine cum fimcţiona sistemul "cotelor la stat", aspect care e de notorietate şi nu trebuie dovedit). Prin umare, în baza acestei legi era OBLIGATORIU să fii asigurat la sistemul de pensii şi să achiţi contribuţiile aferente calităţii de asiguat. Perioada de după Revoluţia din 1989 a fost una incertă pentru toate categoriile sociale, mai ales pentru această categorie socială.

Statul prin reglementările ulterioare practic a "uitat„ această categorie, şi acest lucru rezultă implicit din PRECIZARI Nr. 1412 din 16 octombrie 1992 în aplicarea Legii nr. 80/1992 privind pensiile si alte drepturi de asiguari sociale ale agricultorilor. În anul 2000 , odată cu noua legislaţie, nu s-a rezolvat problema ţăranilor care au avut calitatea de asiguraţi obligatoriu în baza Legii 5/1977. Astăzi avem persoane cu vârsta onorabilă de peste 75 ani care au cotizat la sistemul de asigurări obligatoriu înainte de 1990 care nu beneficiază de vreun venit: nici ajutor social, întrucât deţin o suprafaţă de teren mai mare de 1000 mp., nici de indemnizaţie de handicap, întrucât nu se încadrează, dar capacitatea de a-şi procura prin muncă strictul necesar este extrem de diminuată. Arătăm că aceste persoane nu pot beneficia nici de alte facilităţi la serviciile publice şi nici de alte tipuri de ajutoare.

După 1990, aceste comisii sunt desfiinţate şi multe documente nu se mai regăsesc, astfel încât oamenii sunt în imposibilitate de a-şi depune dosarul pentru pensionare pentru că nu pot obţine o adeverinţă în acest sens. De altfel, în procesul de legiferare a altor acte normative, legiuitorul a instituit principiul faptului de notorietate publică care nu mai trebuie dovedit. În acest sens sunt dispoziţiile art. 255 din Legea 134/2010 privind Codul de proceduă civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe care îl redăm: "Art. 225 (2) Dacă un anumit fapt este de notorietate publică ori necontestat, instanţa va putea decide, ţinând seama de circumstanţele cauzei, că nu mai este necesară dovedirea lui.

Modificarea propusă va genera umătoarele consecinţe:

-perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a Legii 5/1977 şi până la abrogarea acesteia prin Legea 80/1992 va fi recunoscută ca stagiu de cotizare la sistemul de pensii

 -stagiu minim de cotizare va fi cel din Legea 5/1977, adică minim 10 ani

 - documentele necesare se vor obţine mult mai facil

De asemenea, vor fi reduse decalajele de sărăcie dintre diversele categorii sociale din România. Accesul la serviciile publice va fi asigurat şi acestor persoane, care în prezent, sunt vulnerabile, după ultimele modificări ale Guvemului aceste persoane nici măcar calitatea de co-asigurat la sistemul public de sănătate nu o mai pot avea.”, se menționează în expunerea de motive.

Ce documente ar urma să se depună!

După 1990, acele comisii au fost desfiinţate şi multe documente nu se mai regăsesc, astfel încât oamenii sunt în imposibilitate de a-şi depune dosarul pentru pensionare pentru că nu pot obţine o adeverinţă în acest sens. De altfel, în procesul de legiferare a altor acte normative, legiuitorul a instituit principiul faptului de notorietate publică care nu mai trebuie dovedit. În acest sens sunt dispoziţiile art. 255 din Legea 134/2010 privind Codul de proceduă civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe care îl redăm: "Art. 225 (2) Dacă un anumit fapt este de notorietate publică ori necontestat, instanţa va putea decide, ţinând seama de circumstanţele cauzei, că nu mai este necesară dovedirea lui.

Ce propune legea:

“3. La articolul 89 se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul conţinut: (6) Prin excepţie de la prevederile alin. 2, cererea de pensionare se poate depune cu depăşirea temenului 30 zile de către persoanele prevăzute la art. 46 alin. (3) şi este însoţită de umătoarele acte: copie certificat de naştere şi căsătorie, adeverinţă eliberată de către primăria pe raza căreia persoana solicitantă figurează sau a figurat înscrisă ca membru în gospodărăria individuală situată în zona necooperativizată, copie după poziţia din Registrul Agricol în care a fost evidenţiată gospodăria agricolă, declaraţia pe propria răspundere a titularului cererii din care rezultă îndeplinirea obligaţiei de livrare a produselor la fondul de stat potrivit Legii 5/1977”.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Proiectul se află la Senat. Pentru a deveni lege, trebuie adoptat și de Camera Deputaților, promulgat de Președinte și publicat în Monitorul Oficial. Ulterior, Guvernul va trebui să elaboreze normele metodologice necesare punerii în aplicare.