2019- Anul omagial al satului românesc tradițional

NADIA URIAN LINUL - POVESTEA SATULUI

Referințe de: Floare Ranta Cândea și Constantin Avădanei

Vom folosi dintru început un joc al cuvintelor pentru că satul este personaj de poveste repetabil și în celelalte scrieri despre sat.
Povestea Satului din poveste este una cu iz feminin pentru că dăscălița dăscălește altfel, preluîndu-și cognomenul Urian sau numele de scenă din satul Uriu.
Petre Țuțea spunând că Țăranul este omul absolut, noi am adăuga că aporetica rurală trece prin aporiile rurale și le ademenește la fața locului cu povești. Iată cum esențe fac lemnul Satului să ardă în poveste uriană. La Hanul Nadiei se Mai joacă tehnica Bulgărelui de zăpadă și se cântă „Satule grădină mândră.. ”
Povestitor omniprezent și omniscient autorul își localizează și temporizează un anume ambient, satul, fără prețiozități și înflorituri care o apropie de rebrenianismul obârșiei închegând tehnica poveștii în poveste pe care, antonpaniann o dă mai departe. De la lume adunate și iarăși.. Urian.. Date...
Niște domni țărani am fost la Viena și am cunoscut autorul care a citit pe viu, în grai, povești pe care le dă ca temă de casă pruncilor să se adape din pocal de dăscăliță și costumele ei. La ora când scriem, peste satul numelui șuieră un vânt și susură limpezi ape amuțind a glas de clopotniță.
Clopotul sună.
Dăscălița își cântă din nai poveștile. Le și cântă copiilor ca Domnu Trandafir cu diapazon de refrene. Canonice.
Desigur, aceste povești nu sunt singulare și atâta timp cât „pace fi-va pe pământ ele vor fi lucru sfânt”.
Pe negru prundiș își poartă pașii și din înălțimea fusului își cormezăște ondulatoriu goblenul poveștilor.
E un Ceas fericit să scriem acum. Iar pentru autor acela al lămuririi de neastâmpăr care nu-i dă pace. Acolo la sat, pofta de scris se mântuie prin aroma slovelor. Cartea e scrisă pe o fertilă țărână înveșnicită în grai, în fenomene, credințe ancestral apotropaice, în sărbători de zori și în neprețuite comori. E o carte pe care am citit-o cu.. Ruptu.. Să nu mă fure alte considerații pe care oricum le prețuiesc.
Un stil cadențat măsoară cuprinsul iar autorul ne este confesor. Cadastru spațial e volumul, veșnic ideatic e fumul ca o lavă care ne inundă Povestea Satului.
Cartea a apărut la editura Ecreator, Baia Mare, colecția Proză, numără aproape două sute de pagini și se bucură de o Prefață semnată de, Eva Monica Szekely, tehnoredactare și copertă, Adalbert Solticzki. La capăt de fir epic, ca adevărate Note despre autor, semnează Nicolae Dina și Nicolae Toma.
Noi ne dorim să fim semnatarii unui excurs poematic, cât un Eseu Romanțat la cele douăzecisișapte de povestiri care fac obiectul unui film cu ecran cât un sat. Etern. Identitar.
Cu miros de iarbă tăiată de acasă și fân încăpițat în duioșie tămâiată. Volumul cuprinde povești cu titluri inspirate din realitatea imediată a geografiei mitologice și adăpost de arhetipuri. Întru-n fundal e lupul care a furat laptele iezilor, e cerul îmblânzit și imblânzitor de rugăciuni, e simbioza autor-trăitor, e cuibul pomului cu poame, e lumea arhaicului dospit cu drojdie, e trecutul în care nu a plecat prezentul. Nu se resimte pustișag nicăieri, iar prozodic, volumul are narațiune, descriere, dialog, incipit, forme de verbe la toate timpurile, umor abscons la tivul chimeșii.
De fapt ce e cartea dacă nu o lecție predată fără catalog cu fior de măruți mărgăritari…
Pe marele fundal scenic satul Urian își scrie povești din străfunduri. Cu Domnu, cu Doamna.. Ca niște metafore anotimpurale.Ce ne trimit la Origini prin titluri de basm.
Ma fac cioban, ca uncheșu, doamnă
Muzicuța
Globulețele
Roata vieții
Facerea de bine
Florile și roadele
Păcatul
Răsplata
Puiul de caprioară
Jocul cu verigheta
........
Povești care avem certitudinea că vor fi citite... Pe roluri și.. Dramatizate ca o Lecție deschisă de... Doamna...

În concluzie cartea e o curgere încetinită, măcinată de graba autorului care se întreabă în subsidiar...
Oare?
Înainte.... Mult mai este... Oare sufletul de copil își tămâiazaă mânuța la răsfoirea răsfățului de Poveste.... Desigur ca și epitete antepost puse vor declama dorința noastră de a ne recopilări măcar să mai întâlnim Transilvania între iubire și lacrimă, peste care unduie un interviu semnat de peste ocean de Dinu Moldovan.
Sau de ce nu.. Visători sau realiști semnatarii acestor rânduri să-și plece Roata vieții la butoniera prozei scurte...

Aranjament și concepție,

Floare Ranta Cândea Constantin Avădanei

Foto: Constantin Avădanei

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5