„Naşul”, amendat cu 10 la sută din salariul pe o lună pentru o discuţie nelalocul ei

 

Cu atât s-a soldat tupeul unui controlor CFR, pe care o fază cu un oarecare “super-bilet” de călător prin trenurile patriei l-a enervat atât de tare, încât s-a lăsat cu reclamaţii oficiale pe la superiori. Sancţiunea a venit la pachet cu mulţumirile de rigoare pentru colaborare pentru pasager şi interes manifestat ad-literam pentru obiecţiile legate de serviciile prestate în regim feroviar și eliminarea “tuturor aspectelor negative” din activitatea CFR, taman de la serviciul comercial al sucursalei din Cluj-Napoca. Iată cum am ajuns ca şefii să ia atitudine:

De ce la CFR controlul umblă în dublu exemplar?

 

Nu, nu-i ca în bancurile cu poliţişti, adică pentru că unul ştie să scrie şi altul să citească, deşi dacă e să ne luăm după caschetă şi la ceea ce-o conţine, ai putea zice că asemănarea n-ar putea decât să dea de gol. Aici, e ca în scenele cu „Naşul”: aerele fudul-superiorioare îl izbesc pe unul, ca la controlul călătorilor să priceapă celălalt că le-ai cerut cândva bilet de tren, pentru ca după ce i l-ai plătit la suprapreţul umflat, cu tot cu ştampilă, cam de două ori cât e preţul din gară, când te prinde vreunul data viitoare asupra faptului feroviar cu... abonament de acela, cam de vreo sută de lei, ba mai bine, să-şi aducă aminte că „te cunosc de undeva”; nu de alta, dar nu carecumva „îndrăzneala” ta de a circula pe şine şi cu viteza melcului, şi cu astfel de „eliberări” valoroase doar pentru tine, de altfel mizilicuri pentru ei, să scape nebeştelită în termeni zeflemitori şi cu tonalităţi suficient de pronunţate cât să le audă întregul palier al vagonului.

Extra-bilet, super-naşi

Din cauza ta mi-au tăiat 5 la sută din salariu. Ştii ce înseamnă asta? Un milion şi jumătate!”, s-a luat de mine cât se poate de direct şi cu tupeu „Naşul”, de îndată ce i-am întins, spre verificare, legitimaţia de călătorie deţinută cu acte în regulă, nedovedind altceva decât că tocmai le plătisem, aşa cum se întămplă să fac lună de lună, 110 lei, pentru periplul pe care am ales să-l petrec împreună cu ei, pe traseul Beclean-Bistriţa, tur-retur.

Era vineri, 15 februarie 2013, în trenul cu numărul 4105, cel care pleacă din Bistriţa la ora 15.35, ca să ajungă la Beclean la 16.25. „Parcă ne cunoaştem de undeva!”, îşi amintise cu câteva zile înainte, plin de sine, şi superiorul lui, venit pentru a doua oară consecutiv taman de la Cluj ca să-şi justifice pe drumul înspre Bistriţa existenţa profesională (că partea cu competenţa o fi pierdut-o undeva pe traseu). Asta se întâmpla miercuri, 13 februarie 2013, în trenul care porneşte la 6.55 din Beclean şi ajunge pe la 7.30 în Bistriţa. În fapt, niciunul nu mă mai putea uita, cum probabil că n-o s-o mai facă niciodată, că marţi, 12 februarie 2013, în trenul cu numărul 4112, le cerusem ambilor, când veniseră la „supra” control, un bilet de călătorie, asta după ce la faza verificărilor de rutină de mai înainte trecusem neobservată cu un abonament recent expirat de „autoritatea” purtătoare de uniformă, atunci cu competenţe, dispoziţie şi prezenţe traduse la singular. Le-am dat fără alte comentarii, sub semnătură, „extra” ştampilă şi sub ochii „Naşului” la superlativ venit să „supervizeze” operaţiunea „Biletul”, 11 lei, cât mi-au cerut oficialii, pentru o distanţă (36 de kilometri) care în mod normal, la un tichet cumpărat de la casierie, costă 5 lei.

„Nu poate fi adevărat. Astea-s poveşti”, am găsit totuşi o replică semi-serioasă atunci, în 15 februarie, deşi faptul că „Naşul” n-avea să mă uite (niciodată) pentru că îmi luasem, cândva, super-bilet de la el, şi că mai şi fusese sancţionat pentru asta îmi părea mai degrabă o glumă bună, de genul „Caţavencii”, decât o fază demnă de consumat în energii negative. Tonalitatea lui iritată la maximum avea însă să mă contrazică flagrant: „Îs poveşti?! Crezi că-mi arde de glumă cu aşa ceva?! Să-ţi fie ruşine!”, m-a apostrofat de la distanţă, spre nedumerirea oamenilor din întregul vagon care nu înţelegeau ce făcusem din moment ce văzuseră că la verificarea actelor eram cu plăţile la zi. I-am lămurit, cred, peste câteva minute, când l-am avertizat pe conductor că faza „Biletul” nu poate rămâne nereclamată pe linie ierarhică şi disciplinară, că astfel de comportamente care, când mă găsesc la zi cu abonamentul, îmi urlă în gura mare reproşuri pentru că am îndrăznit să cumpăr, cândva, tichet din tren, deci să am o atitudine oficială şi legală, mi se par abuzive şi jignitoare pentru orice om normal care vrea să trăiască într-o ţară civilizată.

Dacă 5 la sută ipotetici n-au fost suficienţi, erau musai 10 procente reale

Concluziile ne-au fost transmise acasă, sub forma unui comunicat în care se arată cum “Nașul” în cauză, nemaștiind pe unde să scoată cămașa “pe parcursul cercetării prealabile”, s-a ales cu o sancţiune de 10 la sută din salariul de bază, timp de o lună. Totul, la pachet cu confirmarea faptului că cele 5 procente sancţiune din remunerația lunară, în jurul cărora ţesuse de fapt întreaga intrigă, nu fuseseră nici pe departe atât de reale pe cât erau de inventate. Dar iată precizările oficiale:

“Conductorul a declarat pe parcursul cercetării prealabile că nu v-a agresat verbal în data de 15.02.2013, ci doar v-a informat despre faptul că în momentul verificării legitimațiilor de călătorie de către organele de control în data de 12.02.2013 pe trenul nr. 4112, nu aţi avut un billet valabil, termenul de valabilitate al abonamentului CFR pe care-l aveaţi fiind expirat, lucru ce i-ar fi putut aduce sancţionarea administrativă.

Pentru faptul că a purtat acest dialog cu dumneavoastră, dialog care nu era necesar pentru îndeplinirea în bune condiţii a atribuţţiilor sale de serviciu, conductorul de tren a fost sancţionat prin reducerea salariului de bază cu 10 la sută pe timp de o lună.

Regretăm neajunsul semnalat de către dumneavoastră în această sesizare şi vă asigurăm de faptul că ne străduim ca în măsura posibilităţilor tehnice şi financiare de care dispunem să desfăşurăm un transport feroviar de calitate în concordanță cu solicitările publicului.

Vă mulţumim pentru colaborare şi vă invităm să ne semnalaţi şi în viitor eventualele posibile neplăceri și nemulţumiri legate de serviciile noastre. A menţine un contact permanent cu clienţii noştri reprezintă un deziderat pe care îl dorim activ în mod permanent pentru a ajunge să satisfacem într-un spectru cât mai larg cerinţele şi doleanţele publicului călător, eliminând toate aspectele negative din activitatea noastră”.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]