VASILE CÂRJAC din Figa – participant la al doilea război mondial

          Destinul nu a fost deloc blând cu Vasile Cârjac: se năștea la 11 decembrie 1920 în municipiul Cluj-Napoca. Mama sa- Cârjac Raveca în vârstă de 17 ani- probabil, neavând posibilitatea de a-l crește în condiții corespunzătoare îl dă unui Centru de îngrijire pentru copii din Cluj, în ianuarie 1921. În anul 1924 este luat în îngrijire de Podobea Maria din satul Figa.

          În contextul istoric generat de izbucnirea celei de a doua conflagrație mondială, se știe partea de nord-vest al Ardealului este cedată Ungariei prin Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Drept urmare, un număr semnificativ de români sunt înrolați în armata maghiară; printre aceștia s-a aflat și Vasile Cârjac- încorporat de Comisariatul Teritorial al Raionului Beclean, la 5 octombrie 1942, ( pușcaș infanterist ), așa cum reiese din consemnările livretului militar, seria Eu, Nr.022787.

          A fost rănit ușor la umărul drept, în iulie 1944- în timpul luptelor armatei maghiare împotriva ofensivei sovietice de pe teritoriul ungar ( zona orașului Mișcolț.)

          Chiar dacă au luptat pentru armate și interese străine, putem spune fără teama de a greși- că acești soldați și-au sacrificat cei mai frumoși ani din viață, reprezentând o pagină de  istorie autentică, o pagină a curajului și a onoarei militare.

           Exact la doi ani de la încorporare- Vasile Cârjac este lăsat la vatră (5octombrie1944)iar drept recunoștiință pentru sacrificii i se înmânează Legitimație de Veteran de Război. Războiul și suferințele generate de acesta nu l-au descurajat, ci dimpotrivă l-au maturizat, întărit- ajungând la concluzia că lupta, hărnicia și credința în Dumnezeu sunt esențiale în viața unui om. Se căsătorește în octombrie 1945 cu Maier Maria n.1921- având trei copii: Ana n.1947, Ioan n.1950 și Vasile n.1953- d.2019.

           Au urmat anii grei ai etapelor colectivizării agriculturii- după modelul sovietic- cu cote la foarte multe produse , sărăcie și lipsa unei perspective încurajatoare; în pofida acestor neajunsuri- Vasile Cârjac și soția Maria- trăiesc onest și demn, preocupați de creșterea și formarea copiilor în spiritul tradițiilor creștine.

           Soții Cârjac au lucrat în fosta Cooperativă Agricolă de Producție (C.A.P.) până aproape de desfințarea ei- în anul 1990. Mai precis, Vasile Cârjac este pensionat în anul 1986- pensie de asigurări sociale C.A.P.- 322 lei, conform Deciziei 287/23.04.1986- Consiliul Popular al Jud.B-N. Comisia de pensii.

            În iunie 2006, Vasile Cârjac trece la cele veșnice- mulțumit că si-a făcut datoria în cea mai grea perioadă din istoria noastră națională și pentru realizările frumoase ale familiei sale; la mai puțin de 7 ani- în anul 2013 este însoțit în călătoria din ceruri de cea care i-a fost mereu alături la bine și la greu.

            Se cuvine să cinstim, să omagiem pe toți soldații români, morți,răniți,dispăruți sau reîntorși pe pământul străbun. Aproape fiecare localitate din România a dat soldați și eroi care s-au jertfit in primul sau în al doilea război mondial. Din nefericire, există asezări făra monumente ale eroilor, din  diverse motive. În opinia mea acest deziderat ar putea fi realizat într-o perioadă scurtă prin implicarea autorităților locale, Armatei Române, Asociației Judetene B.N.Cultul Eroilor Regina Maria ( anul acesta se împlinesc 100 de ani de la înființarea Asociației Naționale Cultul Eroilor Regina Maria) și a Bisericii Ortodoxe Române .

                                                                                                Liviu Leon Conea