Pr .Vasile Beni: Începând cu Duminica Floriilor îl întâlnim pe Iisus în clipele iubirii supreme

Popas duhovnicesc la Duminica Floriilor

Dragii noştri credincioşi!

Suntem în preajma a două mari jertfe, una de la Cina cea de Taină, iar cea de-a doua de pe Crucea Golgotei, iar duminica de astăzi este numită şi Duminica Floriilor care este poarta de intrare solemnă în Săptămâna Mare. Cu această zi începem Săptămâna Patimilor care pentru noi, creştinii, este cea mai importantă din întreg anul liturgic, deoarece în decursul ei s-au împlinit evenimente decisive prin care Dumnezeu a înfăptuit mântuirea noastră: Pătimirea, moartea şi Învierea Domnului.

Şi dacă în tot timpul anului liturgic am parcurs duminică de duminică, zi de zi, istoria iubirii lui Dumnezeu faţă de poporul său, o istorie desfăşurată în timp (începând de la creaţie şi până la venirea în lume a lui Mesia, de la întrupare şi până la intrarea sa triumfală în Ierusalim) acum, începând cu această duminică, îl întâlnim pe Iisus şi-l urmărim în momentele cele mai sensibile ale existenţei sale pământeşti, în clipele iubirii supreme.

Intrarea Domnului în Ierusalim semnifică acceptarea suferinţelor şi morţii de către Mântuitorul, dar şi descoperirea Chipului Său Împărătesc, Ca Cel ce este Atotputernic, Stăpânitor al vieţii şi al morţii şi Biruitor veşnic al răului. Să ne oprim în cele ce urmează la câteva scurte popasuri la această sărbătoare:

1. De ce vine Iisus la Ierusalim? El vine pentru că legea evreiască îi cerea fiecărui iudeu să meargă măcar o dată pe an la Templul din Ierusalim ca să aducă jertfe lui Dumnezeu. Dar şi pentru a împlini profeţia lui Zaharia proorocul care spunea: „Bucură-te foarte fiica Sionului, veseleşte-te fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine drept şi biruitor, smerit şi călare pe mânzul asinei" (Zaharia IX, 9).

2.  De ce Iisus era trist atunci? Cetatea se bucură, copiii strigă Osana celui dintru înălţime, Hristos este aclamat cu ramuri de finic şi de măslini, semne ale bucuriei, iar El este trist. Şi poate că ne întrebăm de ce Iisus era trist atunci?

Era trist pentru că vedea cum un ucenic îl va vinde, un altul se leapădă, ba chiar cum toți îl părăsesc.

Era trist, pentru că vedea procesul, batjocura, bătaia și cununa de spini, dar şi  moartea pe cruce.

Era trist, pentru că mesajul Său n-a fost înţeles de lume. El se pregăteşte să fie împărat peste inimi, oamenii doresc să îl pună împărat peste cetăţi, peste armate, să devină cuceritor şi stăpân în sensul omenesc al cuvântului.

Era trist, pentru că El cheamă la smerenie, dar doi dintre ucenicii Săi cer să fie de-a dreapta şi de-a stânga Lui în împărăţia cea lumească pe care sperau ei să o înfiinţeze.

Era trist, pentru că îl aude pe Apostolul Petru zicând: „Doamne, să nu Ţi se întâmple Ţie să fii răstignit!”, înţelegând Domnul Hristos că Apostolul Petru nu pricepuse nimic din mesajul pe care timp de trei ani şi jumătate îl lansase apostolilor şi, prin ei, lumii.

Era trist, pentru că îl vede pe Petru trădând doar peste câteva zile.

Era trist, pentru că dincolo de osanale, El vedea Crucea Golgotei, pentru că cei care acum îi strigă „Osanale”, peste câteva zile vor striga: „Răstignește-L, răstignește-L”.

3. De ce Iisus este trist acum? Pentru că Iisus vrea să intre în cetatea sufletelor noastre și de multe ori  noi nu-l primim, iar dacă îl primim după aceea de multe ori îL răstignim.

Este trist pentru că El ne îndeamnă la iubire, iar noi ne îndreptăm spre ură.

Este trist pentru că El ne îndeamnă la pace, iar noi căutăm războiul.

Este trist, pentru că El ne iubește iar noi ne dușmănim.

4. Care este semnificaţia creştină a ramurilor de salcie? Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârşirea Sfintei Liturghii, prin rugăciune şi stropirea cu agheasmă, să se sfinţească ramurile de salcie aduse de credincioşi, ce simbolizează biruinţa vieţii asupra morţii.  

5. Ce ar trebui să facem în Săptămâna Mare?  Zilele din această săptămână sunt sfinte și mari, pentru că în ele se petrec evenimente importante din viața  Mântuitorului. De aceea este bine cel puțin trei lucruri să facem:  

a. Să iertăm celor care ne-au greșit, pentru că și Iisus ne iartă de pe Crucea Golgotei „Părinte iartă-le lor că nu știu ce fac”, să iertăm toate pentru ca să ne putem bucura de Înviere. 

b. Să ne spovedim, pentru că spovedania ne aduce pacea cu Dumnezeu, cu aproapele, dar și cu noi înșine. 

c. Să ne cuminecăm „Pentru că cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu petrece întru Mine și Eu întru el”. 

La finalul acestei meditaţii vreau să mă opresc la versurile care ne descriu cele petrecute în Săptămâna Mare:
Duminica, la Florii /A zis Mama către Fiu:
Spune-mi Fiul Meu iubit /De ce eşti Tu necăjit?

Căci de patruzeci de zile /Mi-am rupt inima din Mine.
N-ai băut, nici n-ai mâncat, /Numai în rugăciune ai stat.

Spune-mi Fiul Meu iubit /Luni şi marţi ce
ai de pătimit?
Îţi spun Maică, nu greşesc? /Luni şi marţi mă pregătesc.

Eu mă pregătesc de moarte /Să scap lumea de păcate
Mă duc să fiu răstignit /Pentru lume, c-a greşit.

Spune-mi Fiul Meu iubit /Miercuri ce
ai de pătimit?
Îti spun drept Măicuţa Mea /De miercuri nu Mă vei avea.

Spune-mi Fiul Meu iubit /Joi ce ai de pătimit?
Joi sunt dus la judecată /La Pilat şi a lui ceată.

Spune-mi Fiul Meu iubit /Vineri ce ai de pătimit?

Îţi spun Maică cu durere /Vineri sunt în chinuri grele.

Când va fi ziua cea mare /N-o fi lună, n-o fi soare.
Atunc
ea, Măicuţa Mea /Cu spini M-or încununa.

Şi apoi M-or pune pe
Cruce/Maică Sfântă tu vei plânge.
Cu piatra pecetluită /Şi de ostaşi străjuită.

Spune-mi Fiul Meu iubit /Sâmbătă ce ai de pătimit?

Îţi spun Maică, nu uita /Sâmbătă-n mormânt voi sta.

Spune-mi Fiul Meu iubit /Duminica ce ai de pătimit?

Îţi spun drept Măicuţa Mea /Duminica oi învia.

Cu putere Mea cea mare /Să scap lumea de pierzare.
Ca să fie mântuită /Şi de Tatăl Meu iubită.

Amin!

 Mulţi şi binecuvântaţi ani tuturor sărbătoriţilor!

Pr.Vasile Beni

Comentarii

25/04/21 15:01
Vizitator

Duminica de FLORII sau Duminica Intrării lui Hristos în Ierusalim reprezintă puntea de legătură dintre Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor. Această legătură intre Florii si Patimile lui Hristos este ilustrată si de versurile pricesnei "Sub o salcie pletoasă":

Sub o salcie pletoasă
Maica Sfantă se opri
Si cu vocea ei duioasă
Către salcie grii:
Salcie dacă ti-e milă
Apleacă-ti crengile-n jos
Să fac din ele-o cunună
Pentru Fiul meu Hristos.
Dacă imi cunosti durerea
Si vroiesti să mi-o alini
Dă-mi din ramurile tale
O cunună fără spini.
Fiul meu e sus pe cruce
Insângerat si-n mare chin
Si cu ea la El m-as duce
Ca durerea să-i alin.
Atunci salcia miloasă,
Crengile şi le-a 'plecat,
Maica a-npletit cunună
Si s-a dus la Golgota.
Dar iudeii n-o lăsară
Cu cununa ă spini
Ei voiau,Iisus să moară
In dureri si-n mare chin.
De-atunci salcia pletoasă
Nu s-a mai lăsat in sus
A ramas, asa, plecată
Ca sa-L plângă pe Iisus.

25/04/21 15:48
Toni

In loc de comentariu, mai bine poezia "Floriile" de Vasile Alecsandri:

Iată zile-ncălzitoare

După aspre vijelii!

Vin Floriile cu soare

Şi soarele cu Florii.

Primăvara-ncântătoare

Scoate iarba pe câmpii,

Vin Floriile cu soare

Şi soarele cu Florii.

Lumea-i toată-n sărbătoare,

Ceru-i plin de ciocârlii.

Vin Floriile cu soare

Şi soarele cu Florii.

Păcat, zău, de cine moare

Şi ferice de cei vii!

Vin Floriile cu soare

Şi soarele cu Florii.

Copiliţă, nu vrei oare,

Nu vrei cu mine să vii,

Când Floriile-s cu soare

Şi soarele cu Florii?

Să culegem la răcoare

Viorele albăstrii?

Hai! Floriile-s cu soare

Şi soarele cu Florii.

Eu ţi-oi da de orice floare

Mii de sărutări şi mii.

Hai! Floriile-s cu soare

Şi soarele cu Florii.

Iar tu, dulce zâmbitoare,

Te-i face că te mânii…

Hai! Floriile-s cu soare

Şi soarele cu Florii.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5