Fondatorul Astrei năsăudene și măierene rediviva SEVER URSA a îmbrăcat straie îngerești

Norocos trebuie să fii pentru ca în viață să cunoști oameni ca Sever Ursa (1932-2021), un intelectual destoinic, un aristocrat fin al literaturii române. un astrist convins de misiunea sa patriotică în relațiile sale cu mulțimea satului. De la Domnia Sa am aflat că Maierul este o vatră de tradiții și spiritualitate românească, este  leagănul copilăriei celui mai mare romancier român, Liviu Rebreanu, este satul românesc în care poate reînvia și activa ASTRA, căci EA se adresează tuturor, mai ales mulțimilor, care pot determina conștiința patriotică și națională a fiecăruia.

            După demersuri reușite și împlinitoare, Despărțământul Năsăud își obține în septembrie 1990, personalitatea juridică, act la care a contribuit și profesorul Sever Ursa prin îndemnuri și sfaturi pertinente, iar în 31 martie 1991, se înființa și în comuna Maieru cercul ASTRA cu un număr de 21 de membri. În prealabil, încă din octombrie 1990 s-a convenit reînvierea acestui cerc într-un grup restrâns de intelectuali, membrii fondatori: preot Emil Coman, prof. Sever Ursa şi prof. Titus Cărbune. Aşadar, la data menționată, prima întrunire a cercului măierean îşi propunea la ordinea de zi: expunerea “Din Istoricul Astrei în ținutul Năsăudului”, susținută de prof. Ioan Seni, preşedintele Desp. Năsăud; altă expunere “Tradiția Astrei la Maieru”, a prof. Sever Ursa și constituirea propru-zisă a cercului; alegerea conducerii acestuia; precum şi pregătirea Adunării Generale a Desp. Astra Năsăud din 2 iunie 1991.

            Din expunerea D-lui Sever Ursa „Tradiția Astrei la Maieru” se pot reține câteva date istorice, demne de Monografia comunei Maieru. Le redăm în stilul redactat de dl profesor:

„Între anii 1991-2010, Cercul Astra Maieru s-a plasat mereu printre formațiunile fruntaşe din ținut. Enumerăm câteva evenimente de rezonanță mai largă, inițiate şi înfăptuite. Este vorba de câteva sărbători ale unor personalități locale. Astfel, au fost dezvelite busturi ale poetului Iustin Ilieşiu, cântărețul sângerărilor ardelene (la Maieru şi Anieş), dăruite de către atât de cunoscutul dr. Gheorghe Dascăl. De asemenea, grație aceluiaşi om de cultură, cunoscut în întreaga țară, am adus mai aproape de inimile noastre, o copie, a Lupei Capitoline purtând mişcătoarea inscripție cu cuvintele poetului latin: „Hic ego sum signum/Latinitas daco romani/Qui pro eternitate/In Dacia natus est”. Această inițiativă astristă a mobilizat întreaga obşte în frunte cu cunoscutul nostru primar Vasile Borş, cel care a sprijinit şi alte demersuri ale Astrei locale. Amintim şi gestul memorabil de a cinsti amintirea cunoscutei atlete Maria Cioncan, prin dezvelirea unui bust în imediata vecinătate a muzeului „Cuibul Visurilor”. Astra măiereană şi-a adus un substanțial aport  și în realizarea altor obiective culturale.

Încă din anul 1995 a luat ființă revista „Cuibul Visurilor”, periodic care a revigorat mult viața spirituală a comunei. Suntem la al 94-lea număr şi o apariție neântreruptă în cei 16 ani care au trecut de la primul număr, datorită unui colectiv redacțional, de recunoscută competență: Icu Crăciun, redactor şef, redactori: Viluț Carbune, Ilie Hoza, Macavei Al. Macavei, Mircea Prahase,  Alexandru Rațiu, dr. Lazar Ureche, Liviu Ursa, sub direcția subsemnatului. De remarcat că revista noastră care apare sub Patronajul Astrei locale, este sponsorizată  alternativ de către Consiliul local Maieru şi de către Complexul muzeal Bistrița.

Unii astrişti cum sunt: Icu Crăciun, Liviu Ursa, Viluț Cărbune, Titus Cărbune, subsemnatul, s-au implicat în alcătuirea Dicționarului culturii şi civilizuației populare a județului Bistrița-Năsăud, lucrare de proporții sub coordonarea competentă a prof. Ioan Seni, preşedinte DNA, omul de bază şi în această acțiune de proporții şi de importanță deosebită. În prezent, cercul nostru cuprinde 42 de membrii şi continuă să se mențină printre cele mai harnice grupări astriste din ținut”.  Sunt câteva din rândurile scrise ale profesorului Sever Ursa, păstrate în fondul documentar al Astrei și care fac dovada implicării Domniei Sale în reușitele Astrei năsăudene și măierene rediviva. Dl Icu Crăciun remarca la sfârșitul vieții sale, că în funcția de președinte al cercului ASTRA din Maieru, dl Ursa „era mereu urmărit de grija desăvârșirii,… ASTRA potrivindu-i-se aspirațiilor sale și menirii de îndeplinit”.

Redăm, spre mândria lor, lista membrilor Astrei măierene din timpul păstoririi dlui Sever Ursa, ca secretar: pr Emil Coman – președinte, primar Vasile Borș - vicepreședinte, Vasile Dumitru, pr Vasile Botiș, pr Ioan Lăpuște, pr Florin Micle, pr Doru Buia Pop, Lazor Flămând, Mihai Roman, Alexandru Pui, Dorel Mâti, Titus Cărbune – vicepreședinte, Valer Bontaș, Icu Crăciun – vicepreședinte, Ioan Andronesi, Alexandru Barna, Alexandru Rațiu, Pavel Ciupe, Liviu Ursa, Doina Ursa, Elena Ursa, Ioan Rațiu, Ioan Cărbune, Simion Andronesi, Maxim Bocșa, Doruț Hădărău, Iacob Gușă, Ilie Hoza, Geta Botcă, Ioan Croitor, Dan Hangea, Ioan Hangea, Adrian Cobzașiu, Ieronim Bora, Clara Rațiu, Iacob Naroș - cenzor, Login Berende, Iacob Hangea, Larion Cărbune, Ioan Tripa, Damaschin Pop Buia, Vasile Berende, Dorca Moldovan, Geta Todoran, Nicolae Florian Domide, Viluț Cărbune – vicepreședinte, Florin Hodorogea, Lucreția Pârlea, Maria rebrișorean, Raul Frunză, Ioan Croitor, Cristina Hădărău, Aurelia Hădărău (Vezi I Seni, Astra Năsăudeană Rediviva 25 de ani Pagini monografice 1990-2014, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2014, pag. 158-159)

Reluarea activităţii Astrei în anul 1990 i-a prilejuit d-lui profesor o astfel de abordare, de etalare a activităţilor prestate de vechii astrişti măiereni, nominalizându-i la întâlnirile noastre de fiecare dată ca exemple de implicare, îndrăzneală, competenţă şi bărbăţie, calităţi pe care le-a probat cu mult succes şi d-l profesor în activitățile sale astriste. Prezenţa sa în Aula Colegiului „G. Coşbuc”, Începând cu şedinţa de constituire a Despărţământului năsăudean, alături de cei peste o sută de participanţi din Valea Someşului a fost o garanţie că activitatea societăţii culturale ASTRA poate continua în condiţiile noi de libertate şi democraţie. În anul următor, Maieru găzduia a doua adunare a Despărţământului, prilej de a se hotărî obiectivele acestuia pentru mulți ani din cei următori.

A reuşit împreună cu profesorii Traian Ciociu şi Ioan Costea să pună bazele cercului Astra de la Sângeorz-Băi, şi-n anii 1992 şi 1996 acest cerc să găzduiască două adunări ale Astrei năsăudene, prilej de a dezveli bustul lui Solomon Haliţă (1996) şi de a reuşi o importantă întrunire intelectuală la nivelul comunităţii sângeorzene.

N-a lipsit de la adunările Desp.Năsăud de la Salva (1993, 2005), de la Zagra (1994), de la Ilva Mare şi Măgura Ilvei (1995) unde a moderat discuţii de cea mai înaltă ţinută ştiinţifică în prezenţa binecunoscuţilor Teodor Tanco, Alexandru Husar, Gavril Istrate… Culegea admiraţia colegilor astrişti din Sibiu, Blaj, Braşov, Iaşi, Arad prin felul său unic în exprimare. La adunarea de la Rebrişoara (1997) se întreţinea cu intelectualii comunei şi invitaţii lor din ţară şi de peste graniţă, iar la adunarea din Coşbuc (1998) se duela cu scriitorii invitaţi de dir. C-tin Catalano la comemorarea celor 80 de ani de la moartea poetului… A fost un colaborator harnic la periodicele Astrei: Revista română (Iaşi), Astra blăjeană (Blaj), Foaia Poporului (Sibiu), unde îl pot reîntâlni pe Sever Ursa toți cei care l-au cunoscut și-i poartă o stimă aparte..

În anii 1999 şi 2001 se reîntâlnea  cu astriştii năsăudeni, atât la manifestările Muzeului grăniceresc, cât şi la dezvelirea plăcii comemorative a Astrei năsăudene la împlinirea celor 120 de ani de la înfiinţarea Desp. Năsăud. Adunarea generală de la Feldru (2000), cea de la Beclean (2002) şi cele de la Cristeştii Ciceului (2003, 2004) i-au prilejuit noi întâlniri cu reprezentanţii universităţilor din ţară, ai Academiei Române, ai Uniunii Scriitorilor şi cu membrii Astrei din filialele Asociaţiunii. În 2006 organiza în comuna sa, cu ajutorul primarului Vasile Borş şi a intelectualilor din comună adunarea anuală a Desp. Năsăud, prilej strălucit de a-şi demonstra încă o dată forţa sa intelectuală. Dezvelirea bustului Iustin Ilieşiu (donaţie - Gh. Tr. Dascăl, sculptor Vlad Prună) şi tipărirea unui volum din poezia poetului i-au adus noi binemeritate laude. Cu acest prilej, scriitorul Aurel Podaru îi oferea un portret admirat de întreaga asistenţă: „Dascăl de vocaţie, publicist rafinat, conducător de revistă, mare animator cultural, povestitor cu har. Un camarad extraordinar, cu un adevărat cult al prieteniei...” (Maieru, 21 X 2006).

La 16 sept. 2007 intermedia dezvelirea bustului Iustin Ilieşiu la Anieş, cu prilejul inaugurării Şcolii noi, şcoală care poartă numele poetului, prilej potrivit pentru profesorul Sever Ursa de a etala încă o dată personalitatea distinsului măierean Iustin Ilieşiu, alături de primarul Vasile Borş, dir. Titus Cărbune, inspectorul şcolar dr. Lazăr Ureche, procurorul Macavei Al. Macavei, dir. Ioan Bindea – alţi fii ai satului. Medicul Gh. Traian Dascăl evidenţia și alte calităţi ale poetului, determinându-l să-i dedice un reuşit bust, iar prof. Ioan Seni, preşedintele Astrei năsăudene evidenţia fapte din adolescenţa acestui poet dându-l exemplu adolescenţilor de astăzi. Astfel, la vârsta de 16 ani, pe când era elev la Năsăud şi aflând de intrarea României în război împotriva Austro-Ungariei va scrie pe peretele Gimnaziului grăniceresc Trăiască România Mare, fapt ce trebuia pedepsit de autorităţile austro-ungare cu exmatricularea. L-a salvat dirigintele său, profesorul Ioan Pecurariu, preşedintele Astrei năsăudene în acele timpuri, care i-a pregătit transferul la celebrele şcoli din Blaj. Termina liceul în anul 1918, la sfârşitul războiului, an în care popoarele mici îşi revendicau revenirea la Ţara mamă şi deveneau state libere, independente şi unitare. În acele clipe adolescentul Iustin Ilieşiu se întorcea la Maieru, unde, împreună cu dascălul său Ioan Barna, preşedintele Astrei măierene, va pune bazele consiliului şi gărzii naţionale locale în calitate de secretar, structuri ce vor prelua puterea administrativă de la vechile autorităţi fidele regimului străin şi vor consolida noua administraţie românească. Oare câţi dintre adolescenţii de astăzi, mai ales liceeni, s-ar putea ridica la nivelul faptelor adolescentului Iustin Ilieşiu, de-atunci, din preajma anilor în care se năștea România Mare?

Profesorul Sever Ursa a făcut parte din conducerea centrală a Asociaţiunii încă de la revigorarea ei. Şi-a prezentat ca nimeni altul satul său drag, despărţământul, judeţul la toate întrunirile Astrei la nivel naţional, în cadrul cel mai oficial – adunarea generală anuală. Îl admirau pentru faptele sale, astriştii din Sibiu, Iaşi, Arad, Braşov, Constanţa, Blaj, Sf. Gheorghe, Baia Mare, Cluj-Napoca, Orăştie, Dej, Făgăraş, Săcele Braşov, acolo unde, prezentându-se pe sine, prezenta și reprezenta de fapt, comuna Maieru și ținutul năsăudean. Colecția sa de diplome cuprinde și pe cele primite de la aceste filiale Astra din Țară, alături de medalia jubiliară „Astra – 150 ani de la înființare” și premiul „Octavean Goga” pentru literatură ale Astrei centrale.

Este cunoscut pe malurile Prutului şi a Nistrului, în bibliotecile Chişinăului, acolo unde a donat cărţi şi s-a întreţinut cu membrii societăţii Limba Noastră cea Română, sădind sentimentul frumosului de limba și istoria românilor în inimile tuturor, români de-o parte și de alta a Prutului. Mai mult, a făcut ca un grup de şcolari din Chişinău să fie găzduiţi în familiile de buni gospodari din Maieru (1997). Să vorbeşti despre comorile satului tău în stilul Sever Ursa pe Aleea Clasicilor în Chişinău.., lângă statuia lui Eminescu la Criuleni pe Nistru, la Soroca sau Hotin.., ori la dineul oferit de președintele Lucinschi este un privilegiu doar pentru aleşii soartei, pentru cei înzestrați de Dumnezeu cu talanți. Nu întâmplător, în colecția sa de diplome se află și cele ale Societății Limba Noastră ce Română din Chișinău sau ale multor filiale Astra din R Moldova.

Fie că a învăţat de la apostolii neamului, fie că şi-a asumat pe cont propriu slujirea satului românesc, profesorul Sever Ursa rămâne unul dintre intelectualii „de ţară” care şi-a înţeles menirea. Satul contemporan are problemele lui de metamorfoză, pe care profesorul Ursa le înţelege şi încearcă să depăşească atitudinea multor intelectuali trăitori „la ţară”:  Satul tradiţional se destramă, iar noi, intelectualii, stăm şi privim cu durere şi neputinţă, uitând că de la el, de la sat, am primit cuvântul şi ştiinţa şi că avem o datorie sfântă faţă de el…” (Mircea Prahase, Răsunetul, 11 III 07), la care replica dlui Ursa era: „Până la urmă, tocmai ceea ce ne înspăimântă mai mult, integrarea europeană, ar putea aduce salvarea țăranului român.”, sau: „Oricât s-ar schimba lucrurile, ceva din noi este mereu întors cu sufletul spre sat”.

În virtutea acestei sfinte datorii, în vara anului 2007 se implica în dezvelirea Lupei Capitolina la Maieru şi a bustului Iustin Ilieşiu la Anieş. A găsit sprijinul şi înţelegerea cuvenită la distinsul primar Vasile Borş, un om de aleasă probitate profesională, la consilierii săi, la preoţii şi cadrele didactice cu care colaborează, la directorii de şcoli implicaţi în acţiunile culturale locale. Consătenii săi s-au bucurat de prezenţa unor distinse personalităţi la sărbătoarea acestor evenimente: academicienii Dumitru Protase și Horia Colan, prof. univ. dr. doc. Crişan Mircioiu, col. dr. Vasile Tutula, ing. Marius Mălai, prof. univ. dr. ing. Barbu Bălan – toţi din Cluj, reprezentând şi Societatea „VRR Cluj-Napoca”, donatorul medic Gh. Tr. Dascăl, prof. univ. dr. Ioan Buzaşi, prof. Silvia Pop şi scriitorul Ioan Popa din Blaj, jr. Ştefan Mihuţ şi familia Vlaşin din Dej, Cornel Cotuţiu (Beclean), Olga Lucuţa („Răsunetul”), Radu Sîrbu („Mesagerul”), Ioan Mititean, Valer Petrehuş, Vasile Cleja, Pavel Berengea, Emil Nistor, Livia Gavrilaş, preşedintele Ioan Seni ș.m.a....

            A fost înţeles de întreaga sa familie, căreia îi sporeşte imaginea şi onoarea prin tot ceea ce a făcut la nivelul comunităţii locale, a Astrei şi a cercurilor intelectuale în care a activat. De aceea Astra din recunoștință și drag de Domnia Sa, transmite familiei un îndurerat omagiu.

            Astriştii năsăudean îi datorează mult. Au văzut la distinsul profesor cât de fericit se combină valoarea cu modestia, ce important este să fii stabil şi curat în vorbire, să foloseşti umorul în locul scuzelor, să te simţi confortabil în prezenţa unei persoane de mare caracter. Pentru toţi astriştii profesorul Ursa rămâne o emblemă a culturii, cu un înalt cult al muncii, al perseverenţei şi rigorii (Ioan Mititean, Răsunetul, 8 III 07).             Adăugaţi aceste rânduri operei sale de-o viaţă şi veţi obţine o imagine mult mai completă despre Domnia sa. Dar despre distinsul apostol al satului Maieru s-a scris şi se va mai scrie încă mult şi frumos, ca despre un adevărat model pe care ar vrea să-l atingă cât mai mulţi dintre noi, începând mai întâi prin a-l admira... Cred că secretul performanţelor profesorului Sever Ursa îl putem descoperi în sintagma lui proprie: „Omenie dai, omenie ai!?”sau în cea a lui  J. Galsworthy: „Prima condiţie a victoriei este sacrificiul”.

Cu ce rămâi după ce oameni pe care i-ai cunoscut la ASTRA și i-ai admirat pentru ideile și reușitele lor au îmbrăcat straie îngerești, trecând dincolo precum dl Ursa? Cu bucuria că i-ai cunoscut, că au făcut parte din viața ta și că te-au îndemnat întotdeauna spre izbândă, amintindu-ți din când în când că „Un luptător poate fi învins, dar numai un luptător poate fi învingător”.

Prof. Ioan Seni, președinte onorific Astra, Despărţământ Năsăud