O demisie de onoare…!
-
View the full image
Dorin Dobra
Bistriţa nu ar avea foarte multe motive să intre în mitologia naţională. Unul dintre ele l-aş oferi eu acum: ultima vizită a lui Ceauşescu în ţară a fost la Bistriţa; înainte de a fi suspendat, ultima vizită a lui Băsescu în ţară a fost tot la Bistriţa; iar de ministrul Blaga nu mai are rost să amintesc, deoarece evenimentul tocmai s-a petrecut.
Ministrul Blaga a recurs însă la un gest pe care prea mulţi politicieni l-au uitat. Orice om e dator să-şi apere onoarea, mai ales atunci când ea îi este pusă în pericol. Că ministrul în cauză a fost cumva forţat să o facă, o demonstrează tocmai gestul sau.
Fără intervenţia preşedinţiei, simpla demisie ar fi fost suficientă. Odată ce ea a apărut însă, ministrul s-a văzut nevoit să-şi apere onoarea pe care alţii i-ar fi călcat-o în picioare. Despre faptul că dl. Blaga ţine la onoarea sa, spre deosebire de majoritatea colegilor săi din guvern, sau despre ascendentul pe care fostul ministru l-a câştigat în partidul său nu ne vom exprima aici, evoluţia pe termen scurt le vor elucida.
Despre onoare însă, mai întâi în politică şi mai apoi în toate domeniile ar merita să vorbim mult mai mult. În ţara în care economia se prăbuşeşte şi miniştrii se fac că nu vad, în care diplomele universitare sunt falsificate şi profesorii sau comisiile tac, în care doctorii iau bani de la pacienţi înaintea operaţiilor, în care profesorii îşi meditează propriii elevi de la clase, în care liderii de sindicat îşi pun rudele în posturi administrative, în care evaluatorii de orice fel sunt bucuroşi când evaluaţii sunt bogaţi sau în care oamenii îşi dau cuvântul de onoare pentru a trage eventual o ţeapă financiară, ar părea totuşi că onoarea e un concept pe care nimeni nu mai dă doi bani.
Din toate aceste motive cred că demisia de onoare a lui Blaga nu trebuia să treacă atât de uşor peste atenţia publică şi mai cred că printr-un astfel de gest ministrul Blaga şi-a început de fapt adevărata carieră politică. Rămâne doar de demonstrat că am avut dreptate.
Citiţi şi:
- Vasile Blaga şi-a prezentat demisia: Este o demisie de onoare
- Ioan Nelu Botiş: „Consider că e o demisie de onoare, îmi cer scuze cetăţenilor”
- Deputatul Bogdan Ivan: Dacă domnul Voiculescu va decide să își dea demisia, nu vreau să fie o demisie politică, ci o demisie de onoare!
- Ioan Botiş, vorbind despre demisie
- Secretarul de stat Monica Săsărman: Domnule deputat Robert Sighiartau, începeți seria demisiilor pe care le-ați solicitat cu propria dumneavoastră demisie, asta dacă aveți onoare!
Comentarii
Blaga şi Videanu au negociat cu Felix
6 octombrie 2010
deutchebrak
La începutul anului 2009, cei doi miniştri au luat masa, la Clubul Diplomaţilor, cu tataie Voiculescu, Camelia Voiculescu şi Sorin Oancea, directorul general (la vremea aceea) al postului Antena 3. A fost o întâlnire de afaceri la care Blaga a bătut palma, iar Videanu nu. Consecinţele le-am putut vedea cu toţii pe moguliziunile lui Felix şi Nuş. Adicătelea: BLAGA, CEL CARE A DAT, a fost, în numele deontologiei, cruţat, ba chiar şi elogiat de Ciordacu şi madam Fierea într-un emoţionant interviu şi în final, căinat şi ridicat în slăvi după demisie. VIDEANU, CEL CARE NU A DAT, a fost non stop umplut de flegmele sugelilor mogulieni şi de cojile de seminţe ale poporului telespectator revoltat.
CE A DAT BLAGA
La începutul anului 2009, Ministerul Dezvoltării, condus de Vasile Blaga, a alocat un milion de euro pentru campania de promovare a Programului Operaţional Regional (REGIO). Din această sumă, împărţită în cinci contracte, partea cea mai consistentă a fost câştigată de MEDIA CONSULTA INTERNAŢIONAL, firmă deţinută de Mihai Craiu, care după ce a fost om de bază în trustul INTACT, a devenit partener de afaceri cu Vîntu, în REALITATEA MEDIA BARTER DEALS. Pentru liniştea lui Blaga, spoturile publicitare au mers la Antena 3 şi Realitatea tv, nu la liderii de audienţă, Pro Tv şi Antena 1, cum era firesc.
După ce Blaga a preluat ministerul de Interne şi Dezvoltarea Regională a trecut la Ministerul Turismului, adică la Nuţica Udrea, situaţiunea a devenit blue…(adică albastră, că Blue n-are nicio legătură cu Nuţi…nu că n-ar vrea!). Veni aşadar Udrea şi opri banii la sursă…Scandal, “tocuri” nesimţite în loc de gumari decenţi pentru sinistrate, ciocolată sfidătoare în loc de parizer hrănitor pentru copiii sinistratelor, oroarea de sub frunza ministresei şi culmea: beţişoare de urechi din Shanghai pentru preşedinte, cu drag!
CE NU A DAT VIDEANU
Nu a dat dovadă de bunăvoinţă faţă de două firme: GRIVCO a lui Voiculescu şi ROMELECTRO a lui Dan Ioan Popescu (DIP), omologul lui Videanu în cabinetul Bombonelului. (Acu’ DIP-ul nu mai este social-democrat, ci conservator.)
Atât ceruse tătelu’ Felix lui Videanu la întâlnirea de la Clubul Diplomaţilor: să pună o vorbă bună ca cele două firme să câştige licitaţia pentru proiectul “Instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere de la grupul nr. 4 şi schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport şi depozitare a zgurii şi cenuşii din CET Paroşeni”, adică un contract de 70 milioane de euro. Videanu nu a pus vorba cea bună şi cele două firme au pierdut licitaţia din septembrie 2009. GRIVCO şi ROMELECTRO s-au adresat Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor care le-a respins cererile, după care au apelat la instanţă. În decembrie 2009, prin hotărâre judecătorească s-a suspendat procedura de atribuire, blocându-se astfel implementarea proiectului cerut de UE. Cele două firme contestatare, GRIVCO şi ROMELECTRO au solicitat instanţei eliminarea din caietul de sarcini a criteriului de “experienţă anterioară”, adică cel pe care nu-l îndeplineau. La începutul acestui an, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au hotărât că pentru un proiect de-o asemenea anvergură (70 milioane de euro) nu este nevoie de “experienţă anterioară” şi au obligat autorităţile să modifice caietul de sarcini.
În tot acest timp, tunurile mediatice au tras asupra ministrului Videanu, din toate părţile şi toate poziţiile, de-au sculat şi morţii din cimitirul vecin cu viloiu’ de pe terenul Bisericii Ortodoxe, stropind cu noroi până şi odăjdiile preacucernicilor părinţi…
Adaugă comentariu nou