PREDAREA LITERATURII şi R.E.B.T.

I.Introducere

Putem cădea de acord că munca de cecetare în metodologie este integrată celei a didacticii,iar psihologia educaţională este un sprijin real în a avea o bună privire interioară a procesului predării .1)

S-a vorbit în ultimii ani despre două lucruri cărora a început să li se dea, sperăm, atenţia cuvenită:

1.Literatura în pericol în şcoli

2.Un curriculum REBT alternativ sau complementar la variantele “de tranziţie” cunoscute până acum.

Ambele probleme au fost dezbătute în ţară şi peste hotare, s-au experimentat oarecum separat iar tergiversarea unor proiecte şi strategii coerente motivată de alte priorităţi politice şi sociale sau alte preferinţe în ordinea abordărilor fie şi din direcţia unor pedagogii speciale sau a unui presupus rating vizând emisiuni culturale şi de dezbateri privind direcţiile învăţămâtului şi o presupusă reformă (prin “pachete de legi” ) se continuă ca o confirmare a unui capitol întristător al postmodernismului. Aşadar, o re-propunere nu întru-totul originală şi nici complet configurată în acest număr de pagini ,vrea să se alăture într-o încercare ce ţine de abordările pedagogiei moderne ,la opţiunile de lucru care solicită dezvoltarea de caractere şi optimizarea societăţii prin sarcina nobilă ce revine culturii şi învăţământului, (chiar dacă politicienii au afirmat-o şi ei, dar fără convingere şi mai ales fără le acorda priortatea cuvenită ).

II.Scopul şi sarcina

“În epoca postmodernismului ,în care marile naraţiuni ale anticipării şi iluminării par a nu mai avea trecere ,a devenit o urgenţă de prim rang a se profesa această credinţă în educaţie şi în om,în procesul umanizării prin care dobândim o identitate morală şi devenim participanţii activi în civilizarea vieţii noastre” spune cu îndreptăţire un educator de excepţie,destul de puţin cunoscut la noi. 2)

O persoană educată nu este cea care a învăţat să-şi suprime impulsurile şi înclinaţiile pentru a raţiona pe baza unei raţionalităţi care să justifice principiile morale.În locul acesteia gândim pe cel care acţionează din impulsuri şi înclinaţii formate în concordanţă cu virtuţile,adică acele calităţi ale intelectului şi caracterului care face pe individ în stare să decidă în mod raţional pe care din dorinţe sau înclinaţii să le cultive şi pe care să le inhibe 3).

III. Asumarea unei strategii de tip SMART

Gândim şi experimentăm predarea literaturii în contextual unei strategii de tip SMART,adică conform unui program ce să acopere obiective de învăţare specifice(specifical),măsurabile(measurable),acceptate (agreed),realiste (realistic) şi temporal grupate (timebound).Pe scurt,avem în atenţie

1.cum să învăţăm a căuta informaţia despre opere literare,autor,conţinut,

interpretare,percepţia citorului ,menţinerea atenţei,cointeresarea şi captivarea sau cel puţin evitarea plictiselii.

2.cum să asociem operele aparent disparate ale unui autor,să sintetizăm idei care aparţin unei tradiţii sau perioade literare

3.cum să recunoaştem diferenţele de ordin complex,subtil în limbajul folosit

4.cum să înţelegem limbajul figurat şi să distingem între înţelesul literal şi cel metaforic

5.cum să gândim critic,creativ în şi dincolo de studii literare făcând legături între aspecte ale literaturii şi viaţa ficăruia,descoperind sau construind posibile “amintiri commune”

6.cum să lucrăm pe text cu atenţie la detalii,dicţie,sintaxă,stil,nu doar prin raportare la situaţii din oper literară,ci gândind analogia în limbajul unei societăţi moderne şi în tipurile de comunicare posibile

7.cum să folosim unele modele ca referinţe culturale,cum să comunicăm cu alţii admiţând diversitatea şi să ne clarifică propriile idei şi intuiţii

8.cum să adaptăm predarea noastră la nivelul şi nevoile beneficiarului aparţinând unuia sau altuia din tipurile multiple ale inteligenţei

IV.Ce se întâmplă cu Robinson în capitolul IV ?

Mai întâi trebuie să observăm că ce ne place din “Robinson Crusoe” este că oricât de greu îi este omului ,nu se lasă.Aşa a fost şi cu autorul îndrăgitului personaj, adică nici Daniel Defoe nu s-a lăsat ,chiar fiind “sub bănuială că ar fi criticat autorităţile,partidele corupte ale timpului său” şi învinuit ca “Disinter”, în esenţă,critic al prejudecăţilor şi schemelor de gândire cărora mulţi rămân prinzonieri (se ştie în ce fel dominaţi de “idolii” menţionaţi de Francisc Bacon ) şi-a imaginat o insulă ca simbol al oricărei fel de stări de criză ,care poate fi depăşită.

Corabia pe care se afla personajul de care vorbim, a eşuat şi rămas singur supravieţuitor pe o insulă pustie,este cuprins de gânduri negre,de deznădejde,chiar de tentaţia sinuciderii. Spaţiul nu ne îngăduie aici să cităm paragraful de care vorbim,dar în general este cunoscut sau uşor de găsit.

Îl considerăm reprezentativ sub aspecte ce pot fi îmbogăţite de îndată ce metoda este indicată şi oglindeşte virtuţile a ceea ce am putea numi REBT .

Cum le place copiilor,insula poate fi imaginată la început şi ca una bântuită de un fel de stafii, gânduri rele şi de gânduri bune.Robinson găseşte îndemânarea şi puterea de a reţine gândurile bune şi de a le alunga pe cele ce l-ar fi dus la eşuarea şi pe planul trăirii sufleteşti. Îşi găseşte echilibrul printr-o analiză corectă a situaţiei în care era nemulţumindu-se doar cu îmbărbătarea de sine ci căutând soluţii concrete pentru ameliorarea condiţiei sale.

Robinson îşi depăşeşte condiţia prin muncă plină de dăruire ,prin păstrarea valorilor autentice şi nerenunţarea la anumite exigenţe ,lucru dovedind şi voinţă,persistenţa în opţiunile sale, salvându-se în cele din urmă ,nu doar pe sine,ci întreaga civilizaţie pe care o reprezintă.

Se întâmplă fiecărei persoane să treacă printr-o situaţie de criză comparabilă,se poate să fie cazul unei categorii sociale,chiar a unei societăţi,a unei ţări aflate în criză (sub bântuirea unor politicieni nevrednici). În fiecare caz în parte este folositor să adunăm gândurile cele bune,şi analogii care funcţionează precum cea din Robinson şi din experienţa fiecăruia.

V. Adaptând virtuţile REBT la problemele noastre de viaţă

Terapia comportamentală prin conştientizarea reacţiei emoţionale,sau mai precis Rational emotive behavior therapy (REBT), este o modalitate de înţelegere activă şi directivă cu găsirea de soluţii pentru problemele comportamentale ce derivă din reacţia emoţională inadecvată ce le însoţeşte .

Predând literatura colecţionăm imagini de situaţii şi personaje ,care prin analogie pot fi propriile noastre probleme de viaţă cu care ne confruntăm şi uneori ne simţim copleşiţi sau depăşiţi de ele.

Poate este mult spus terapie, în cazul abordării nespecializate,dar este o încercare asociată cu succes modalităţii de predare interactivă prin întoarcerea la retorică şi reflexivitate. Ne ajută să devenim conştienţi de câteva lucruri:

“De fapt ne tulbură nu atât lucrurile însele cât imaginile pe care ni le facem despre ele “(Epictet)

1.Există situaţii în care vedem totul în alb şi negru

2.Generalizăm excesiv

3.Nu reţinem decât partea negativă a lucrurilor

4.Ne auto-depreciem

5.Proiectăm stările sufleteşti asupra realităţii

6.Facem deducţii pripite

7.Idealizăm şi generalizăm prea adesea prin “Ar trebui “

8.Identificăm persoane prin acţiunile şi comportamentele lor

9 Facem responsabil pe altcineva de tot ce se întâmplă

10.Nu folosim întotdeauna harta cea bună a realităţii

-Când starea de indispoziţie devine permanentă,avem reacţii exagerate,ne resemnăm ,judecăm pripit,ne exprimăm inadecvat .

-Nu putem mulţumi pe toată lumea,adesea nici pe noi înşine şi în orice caz,nu în toate privinţele,dar bines să acceptăm că nu există cazuri disperate,cine-am lăsat copleşiţi.

-Putem cerceta cauzele indispoziţiei,furiei,nemulţumirii,nefericirii,stării de criză

-Putem recunoaşte şi este de folos exerciţiul de recunoaştere a unor momente ale tristeţii,frustrării,descurajării,furiei,invidiei,geloziei,îngrijorării,stânjenelii,ruşinii,

disconfortului,suferinţei la diferite personaje ,sau la acelaşi personaj în momente diferite,adică şi în cazul propriei persone

Dar:

-Gândurile asociate acestor sentimente pot avea alternative care dau oarecare uşurare,liniştire

-Ideile ce ne trec prin minte au aprobarea noastră conştientă sau inconştientă la un moment dat şi putem reveni asupra lor pentru că nu sunt situate nici în vid,nici în absolut.

-Atitudinea oscilantă indică şi forţa de inerţie a vechilor obiceiuri care cel puţin par a ne menţine într-o zonă cunoscută şi bine delimitată dar e preferabil să fie totuşi examinate,verificate dovezile concrete pe care le acreditează

-Este utilă încercarea de a te pune în situaţia altuia sau şi mai ales de a face pentru tine însuţi ceea ce un bun prieten ar face.

-E lăudabilă încercarea de a fi bunul samaritean cu aproapele dar ea se poate exprima şi prin încercarea de a nu-ţi neîndreptăţi aproapele,şi nici pe tine însuţi

-Relativozarea lucrurilor permite reorientarea spre aspectele pozitive ale situaţiei

-Suntem adesea prinzonierii unor greşeli,deci şi a unor idei preconcepute,iar consultarea anturajului poate să ne elibereze,ori să ne ofere aprobarea relativă la părerile sau acţiunile noastre

-Interpretarea unui rol cu eventualele greşeli pe care le face personajul duce la emoţii similare situaţiilor reale dar şi la corecţii cognitive

-E bine a defini şi redefini Acceptabilul

-Prin modificarea posibilă a “hărţii lumii”,ne dezvoltăm treptat un sistem de valori mai sănătos şi mai adecvat progresului spre binele şi fericirea personală

-E bine a delibera în actele noastre etice şi a ne forma o reactivitate morală spontană dar poate întâmpinăm opozţia unor scheme disfuncţionale ce ţin de:

Nevoia de aprobarea cuiva,nevoia de a reuşi cu orice preţ,de a demonstra ceva, vinovăţia şi blamul,infernul care înseamnă ceilalţi,fuga de responsabilitate ,teama de ridicol şi alte temeri, povara trecutului,dorinţa de a nu-ţi complica viaţa, stringenţele perfecţionismului, rgiditatea şi intoleranţa.

Desigur ,cazul lui Robinson,este doar una din situaţiile fascinante pe care le avem la îndemână prin intermediul literaturii şi a dramatizării ei,a selectării unor fragmente de lungime acceptabilă ce pot fi adaptate nivelului şi nevoilor elevilor ,text ce devine “scenariu” cu ajutorul elevilor şi cu ei ca personaje…Le place, îşi trăiesc pozitiv emoţiile, unii îşi depăşesc timiditatea sau propriile probleme,alţii învaţă să se înţeleagă şi să-l înţeleagă şi pe celălalt transpunându-se în situaţia lui şi nu în cel din umă caz se naşte munca de echipă .La nivelul societăţii ar trebui să funcţioneze echipe acţionând sinergic pentru găsirea unor soluţii realiste de ieşire din criză.

VI.Concluzii

1.Literatura trebuie privită ca o unealtă esenţială şi nu putem neglija literatura pentru copii care este frumoaă şi valabilă,impresionantă prin dimensiuni şi calităţi

2.Experienţa profesorilor poate fi împărtăşită în ceea ce este bun şi funcţionează ,chiar şi în aspectele mai dificile

3.Putem găsi o mulţime de fragmente din opera literare ,imagini reprezentative care merită să ocupe un spaţiu în moştenirea noastră culturală pornind de la poveşti şi arta de a povesti,de a alege lecţii morale care acoperă părţi importante ale vieţii şi pregătesc pentru viaţă

4.Integrarea unor proceduri REBT devine nu doar utilă,dar în unele cazuri necesară pentru asigurarea de “prim ajutor în caz de nefericire”,sau pentru găsirea de soluţii în alte cazuri cu care ne confruntăm în viaţa cotidiană.

Note

1)Dewey,1938 şi Schon 1983 insistau asupra nevoii ca profesorii să reflecte în acţiunea lor pedagogică şi să examineze în mod critic conţinutul educaţional şi teoria asociată.Ideea predării tematice şi interdisciplinare pentru a obţine mai bune rezultate şi integrarea scopurilor este acceptată de mulţi specialişti în ştiinţele educaţiei (Sasche 1998,Shymanski şi Kyle 1998) ca şi în ştiinţele sociale (Parker,I989) aşa cum sunt citaţi şi în Richardson –Koehler,V.,(1998)Barriers to the effective supervision of pupil teaching.A field study.Journal of Teacher Education ,38 (2),28-34

2)şi 3) Wifred Carr, (1997), Professing Education in Postmodern Age în Journal of Education,vol 31,nr.2,997,309-320,323-324

Bibliografie:

Allen,S.H. ,(1997) Talking about literature “in depth” Teacher/supported group discussions in fifth grade classroom.In N.J.Karolides (ed),Reader response in the elementary classroom,Quest and discovery,Mahwah,NJ.Erlbaum

Bocşa, O.,(2008),Teaching English Literature Through Enjoyable Characters (manuscris)

Brinster, P.,(1997), Terapia cognitivă,Editura Teora ,Bucureşti

Carr W.(1997 ),Professing Education in Postmodern Age . Journal of Education,vol 31,nr.2 Blackwell Publishing,London

Applebee ,A.,(1978), The child`s concept of story , University of Chicago Press. Chicago.,IL.

Boyd-Batsone,P.,(1997) Learnng to walk together in the third-grade bilingual classroom,From transmission to transactional instruction in literature.In Karoldise N.J (Ed.),Reader response in the elementary classroom.Quest and discovery, Mahwah.NJ.Erlbaum

Johnson D,(2006), Children Literature in the Classroom.N.Y

Păcurari O.,( 2001), Invăţarea activă.Ghid pentru formatori,MEC-CNPP

Păcurari O..( 2003), Strategi didactice inovatve,Editura Sigma,Bucureşti

Miclea,M .(1994) ,Psihologia cognitivă,Editura Gloria S.R.L. Cluj-Napoca

Stan,C., (2001),Teoria educaţiei.Actualitate şi perspective.Editura Presa Universitară Clujeană.Cluj-Napoca

http://en.wikibooks.org/wiki/creativity

http://en.readingonline.org/electronic/HoewischRational emotive behavior therapy http://en.wikipedia.org/wiki/Rational_Emotive_Behavior_Therapy

http://www.rebt.org

http://www.rebtnetwork.org

http://www.rebtnetwork.org/whatis.html

http://counsellingresource.com/types/rational-emotive/index.

http://www.rebt.ws/albert_ellis_the_essence_of_rebt.htm

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5