Recepţie finală la Biserica Reformată din Reteag şi Biserica de lemn din Ţigău. Alte trei biserici din judeţ vor fi restaurate

Ieri, în prezenţa directorului Institutului Naţional a Patrimoniului, a avut loc recepţia lucrărilor de consolidare şi restaurare a două biserici – monumente istorice din judeţul Nostru. Este vorba de Biserica Reformată din satul Reteag, comuna Petru Rareş, şi Biserica de lemn ,,Sf. Cuvioasa Parascheva” din satul Ţigău, comuna Lechinţa. Până la finalizarea lucrărilor, Institutul Naţional de Patrimoniu a alocat fonduri de aproape 1.700.000 de lei.

,,Sunt monumente istorice de categoria A care au fost restaurate repede. Valorile lor depăşesc 826.000 de lei pentru Biserica de la Reteag, iar pentru Biserica din satul Ţigău au fost alocaţi 856.000 lei. Restaurarea lor a fost realizată în 2012 şi 2013. Procesul de restaurare a însemnat atât un efort considerabil din partea Institutului Naţional al Patrimoniului, cât şi un gest de apreciere faţă de comunitatea locală”, a declarat Alexandru Muraru, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, în cadrul unei conferinţe de presă.

Avem discuţii şi pentru alte obiective

O echipă de specialişti de la Institutul Naţional al Patrimoniului a fost prezentă timp de două zile în judeţul nostru, la invitaţia senatorului PNL Dorin Dobra.

,,Această vizită este cu totul generată, determinată de invitaţia pe care domnul senator Dorin Dobra mi-a adresat-o cu mai multe luni în urmă. Bistriţa are un patrimoniu foarte bogat, un număr de aproape 800 de monumente istorice, dintre care 230 de monumente sunt de categoria A, ceea ce e un factor rar întâlnit în judeţele ţării, raportat la dimensiunea judeţului şi la numărul de locuitori. Mai sunt 391 de monumente de arheologie, 384 de monumente de arhitectură, 11 de for public şi 8 memoriale sau funerare. Deja am inclus în planul naţional de restaurare, începând cu luna septembrie, trei obiective din judeţul Bistriţa-Năsăud. Vreau să vă spun că dacă nu veneau aceste propuneri concrete şi nu ne deplasam aici, Bistriţa nu mai avea obiective în planul naţional de restaurare, ceea ce înseamnă că e o continuitate din punctul acesta de vedere. Avem discuţii şi pentru alte obiective şi pentru alte propuneri”, a subliniat Alexandru Muraru, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului.

,,Vizita directorului Institutului Naţional al Patrimoniului nu arată decât grijă pentru judeţul nostru. Speranţa mea, că e o grijă renăscută”, a completat senatorul PNL Dorin Dobra.

Salvată de la ruină. Biserica Evanghelică din Jelna va fi restaurată

Alexandru Muraru, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului a anunţat că Biserica Evanghelică din Jelna va intra într-un amplu proces de restaurare. Valoarea proiectului este de 4 miliarde de lei.

,, Eu cred că va ieşi o reală operă de arhitectură care va aduce numai beneficii comunităţii locale. Ansamblul Bisericii Evanghelice din satul Jelna, comuna Budacu de Jos este un monument de categoria A. Acolo va fi o restaurare, conservare. Lângă s-a ridicat o biserică ortodoxă foarte frumoasă. Valoarea proiectului nu este mare, este de 4 miliarde de lei. Banii aceştia vor putea veni foarte repede, am discutat şi cu preotul paroh de acolo (n.r. - Vasile Sămărtean), posibilitatea de a include şi turnul, clopotniţa în restaurare. Începerea lucrărilor la un astfel de monument înseamnă noi locuri de muncă, înseamnă activitate economică pentru firma sau firmele care vor lucra aici, înseamnă atragerea atenţiei asupra comunităţii locale.

Primarul comunei Budacu de Jos i-a asigurat pe reprezentanţii INP că vor depune toate eforturile pentru ca Biserica Evanghelică din Jelna să nu rămână în paragină.

,,Este foarte important pentru noi această restaurare a Bisericii Evanghelice, fiind foarte aproape şi de Biserica Ortodoxă. Fiţi convinşi că nu va mai rămâne în paragină”, a spus Florin Simionca.

,,Mă gândesc cu groază că ar fi fost o ruşine, Biserica Evanghelică să fie în paragină şi Biserica Ortodoxă să fie ca o regină”, a replicat senatorul PNL Dorin Dobra. ,,Este bine că o mai avem aşa cum este, pentru că a mai fost o Biserică Evanghelică la Ghinda şi acum nu mai este”, a răspuns edilul comunei Budacu de Jos.

Alte două biserici din Pietriş vor fi restaurate

Într-un proces de restaurare vor intra şi fosta Biserică Evanghelică, acum Biserică Ortdoxă ,,Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir” şi Biserica de lemn din satul Petriş, comuna Cetate. Cele două proiecte au o valoare de peste 18 miliarde de lei. Potrivit directorului INP, Alexandru Muraru, aici lucrurile s-au mişcat mai repede, proiectul fiind deja în lucru, cu ajutorul administraţiei locale.

,,Trebuie să remarc faptul că în comuna Cetate există şi un primar foarte implicat în viaţa comunităţii (n.r. – Daniel Moldovan) şi am văzut Biserica ,,SF. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir” din localitatea Petriş. Este o biserică de categoria A, un ansamblu de secolul XV care arată foarte bine, dar măsura timpului îşi spune cuvântul în sensul că sunt probleme în ceea ce priveşte infiltraţiile în pereţi şi sunt probleme şi în ceea ce priveşte învelitoarea pentru acoperiş Avem deja proiectul pe care administraţia locală l-a întocmit, a angajat o firmă de proiectare şi proiectul deja este în lucru. Am vizitat şi Biserica de lemn ,,Sf. Proroc Ilie” tot din comuna Cetate, o biserică de lemn de sec XVIII. Cele două proiecte au o valoare de 18 miliarde de lei. În accepţiunea mea cred că vom putea demara foarte repede procedura de achiziţie, urmând ca Biserica de lemn să fie restaurată complet anul viitor în câteva luni. Sigur, dacă se lucrează foarte repede s-ar putea şi în 90 de zile, dar haideţi să dăm un termen de 5-6 luni în care se va putea finaliza şi să începem cel puţin jumătate din lucrarea de la Biserica ,,Sf. Mare Mucenic Dimitrie”, adică să rezolvăm partea cu învelitoarea, instalaţiile şi sistemul de drenuri”, a explicat Alexandru Muraru.

Un judeţ cu 800 de monumente istorice. Lucrurile nu trebuie lăsate numai în sarcina INP

,,Bistriţa are un patrimoniu foarte bogat, un număr de aproape 800 de monumente istorice, dintre care 230 de monumente sunt de categoria A, ceea ce e un factor rar întâlnit în judeţele ţării, raportat la dimensiunea judeţului şi la numărul de locuitori. Mai sunt 391 de monumente de arheologie, 384 de monumente de arhitectură, 11 de for public şi 8 memoriale sau funerare”, a afirmat Alexandru Muraru, directorul INP.

În completare, senatorul PNL Dorin Dobra a spus că împreună cu directorul INP Alexandru Muraru lucrează la un proiect de lege pentru suplimentarea veniturilor pentru patrimoniu şi conservarea acestuia.

,,Încă gândim sursa care să nu supere, să nu obosească şi să nu enerveze pe nimeni. Veştile bune pe care Alexandru Muraru ni le-a dat astăzi nu sunt decât o dovadă că uneori în lipsa preşedintelui Radu Moldovan facem lucruri bune chiar în Consiliul Judeţean. Eu vreau numai să spun că ar trebui să se bucure chiar şi preşedintele Consiliului Judeţean, Consiliul Judeţean, în general, pentru că sunt sarcini care astfel ar fi rămas în ograda lor şi care cu ocazia asta, iată, şi-au găsit scăpare în altă parte prin finanţare. Sunt comune cu potenţial care lasă numai în sarcina Institutului Naţional al Patrimoniului lucrurile astea. Nu spun eu că între timp cresc tot felul de lucruri prin comunele alea”, a subliniat liderul PNL.

Senatorul PNL Dorin Dobra a reiterat directorului INP Alexandru Muraru invitaţia de a vizita Bistriţa, în 22 octombrie, cu prilejul Festivalului Studenţesc, ce va avea o zi dedicată patrimoniului.