Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud a luat la cunoştinţă, cu îngrijorare, de intenţia de a retrage numele de „Radu Petrescu” liceului din Prundu Bârgăului şi de a-l înlocui cu acela al tenorului Constantin Pavel

Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, în reuniunea sa din 24 august 2015, a luat la cunoştinţă, cu îngrijorare, de intenţia autorităţilor locale din comuna Prundu Bârgăului de a retrage numele de „Radu Petrescu” liceului din localitate şi de a-l înlocui cu acela al tenorului Constantin Pavel (1884-1945), născut la Bistriţa-Bârgăului, ctitorul Operei Române din Cluj. Fireşte, până la un punct, nu ar fi de resortul nostru să împiedicăm ca autorităţile locale să-şi denumească instituţiile din comună aşa cum doresc, dacă asta nu s-ar face prin întinarea memoriei unui mare scriitor român.

Amintim publicului mai puţin avizat că Radu Petrescu (1927-1982) a fost şi este considerat unul dintre cei mai importanţi prozatori români de după război. În „Istoria literaturii române. 5 secole de literatură” (Editura Paralela 45, 2008), criticul Nicolae Manolescu, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, îi rezervă aproape cinci pagini (p.1168-1172) pe două coloane şi afirmă, printre altele: „Calitatea lui literară este, înainte de orice, remarcabilă. Autorul e un om fin şi cultivat care are, pe lângă instinctul artei, discernământul ei…” De curând, Adela Petrescu, soţia scriitorului, a îngrijit o ediţie integrală a „Jurnalului” lui Radu Petrescu ( Editura Paralela 45, 2014), cu peste o mie de pagini, în format mare, „carte apărută cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud (preşedinte Emil Radu Moldovan) prin Biblioteca Judeţeană George Coşbuc Bistriţa-Năsăud (director Ioan Pintea), spre cinstea lor. Prefaţatorul acestui impresionant volum, cunoscutul critic şi istoric literar Ion Bogdan Lefter, după ce afirmă că autorul este „unul dintre cei mai importanţi prozatori români dintotdeauna”, spune în final că „Radu Petrescu ne oferă tuturor şansa întâlnirii cu o capodoperă impunătoare şi cu gândirea creativă a unuia dintre cei mai profunzi şi mai subtili scriitori români.”

Nu este întâmplător că forurile judeţene din Bistriţa-Năsăud au finanţat apariţia unei astfel de cărţi, după cum nu este întâmplător că o importantă librărie din Bistriţa poartă numele prozatorului sau că societatea noastră a instituit un premiu anual pentru literatură „Radu Petrescu”. Mai mult, nu este o întâmplare că liceului din Prundu Bârgăului i s-a dat numele scriitorului, pentru că este şcoala la care el a lucrat o vreme ca profesor de limba şi literatura română. Nu doar atât, ci oamenii şi locurile se oglindesc în opera sa care dăinuie şi va dăinui peste timp. În „Ocheanul întors” scrie despre frumuseţea ţinutului, inteligenţa nativă, talentul de excepţie şi ţinuta morală ale elevilor săi. Ale elevilor săi din Prundu Bârgăului! Prin scrierile sale le-a făcut să nu piară nicicând.

În astfel de condiţii, să retragi numele scriitorului din titulatura şcolii, o dată ce i-a fost atribuit. seamănă cu o execuţie publică. Pentru ce?!

Dorim să se înţeleagă faptul că noi nu suntem contestatari ai meritelor lui Constantin Pavel. Apreciem personalitatea sa repusă în valoare în ultimii ani în cadrul unor reuniuni ştiinţifice şi artistice sau prin publicarea unor studii şi volume, toate realizate prin eforturi demne de toată lauda, atât din partea cercetătorilor, cât şi din partea autorităţilor care, pe bună dreptate, le-au susţinut demersurile. În schimb, nu credem că este nevoie să fie două personalităţi concurente, punerea în lumină a uneia să se facă în detrimentul celeilalte, printr-un gest care se face doar în cazul trădătorilor de ţară sau a criminalilor de război. Există şi alte instituţii de învăţământ, spre exemplu la Bistriţa-Bârgăului unde este o şcoală remarcabilă, sau culturale (cămine sau centre culturale) care ar putea fi înnobilate cu numele lui Constantin Pavel, fără să fie nevoie de un gest reprobabil faţă de memoria unui mare scriitor.

Noi credem că o judecată dreaptă în acest caz este încă posibilă şi se poate evita o pată de neşters pentru autorităţile care vor decide. În cazul unor hotărâri considerate de noi nedrepte, ne rezervăm dreptul de a protesta, cu mijloacele noastre, în primul rând adresându-ne Uniunii Scriitorilor din România.

Preşedinte al Societăţii Scriitorilor

din Bistriţa-Năsăud
Andrei Moldovan

Comentarii

26/08/15 15:01
Vizitator

Retragere numelui de „Radu Petrescu” liceului din Prundu Bârgăului, pentru a fi inlocuit cu cel al tenorului Constantin Pavel, ar fi o masura inutila, chiar idioata. Si nu doar pentru ca Radu Petrescu a fost un prozator român, membru al grupului de la Târgoviște. Sau pentru faptul ca este considerat unul dintre precursorii școlii postmoderniste românești, precum și unul dintre cei mai mari autori români de jurnale. In primul liceul din Prundul Bargaului trebuie sa poarte numele marelui scriitor Radu Petrescu pentru că este şcoala la care el a lucrat o vreme ca profesor de limba şi literatura română. Cat priveste numele tenorului Constantin Pavel, acesta este mai potrivit sa fie atribuit Centrului Cultural din Prundul Bargaului.

27/08/15 08:17
Vizitator

Este exact ca pe vremea instaurarii regimului comunist la putere, cand vechile nume de institutii sau strazi erau schimbate cu nume de ilegalisti. In presa vremii circula chiar o satira legata de schimbarea numelui strazii „Napoleon Bonaparte” din Bucuresti cu cel de „Ilie Pintilie”, participat la organizarea marilor acțiuni greviste din februarie 1933. Iata textul:
„N-ai ştiut tu măi Ilie
C-ai s-ajungi aşa departe
Şi să crezi tu, Pintilie
Că-l dărâmi pe Bonaparte

Napoleon a fost el mare
Nu aici, în altă parte
Dar de-o fi şi-o fi să fie
Strada, alt nume să poarte:
Ori “Napoleon Pintilie”,
Ori “Ilie Bonaparte”

27/08/15 11:03
Vizitator

Absolvind facultatea de filologie bucureşteană în 1951, Radu Petrescu, împreună cu viitoarea lui soţie Adela, colegă de facultate, solicită şi primesc o repartiţie îndepărtată într-un sat din fostul raion Bistriţa, (Petriş), regiunea Rodna – azi judeţul Bistriţa-Năsăud, iar Adela în satul Dipşa. După un an, ambii vor fi transferaţi la şcoala Elementară din Prundu-Bârgăului, unde vor profesa încă doi ani, între 1952-1954. Puţini dintre colegii de învăţământ, şi mai puţini dintre elevii săi şi-au dat seama că profesorul Radu Petrescu va seveni unul din cei mai importanţi prozatori din literatura română postbelică.
Din anul 1992 liceul din Prundu Bargaului a primit numele scriitorului Radu Petrescu, care şi-a început scurta carieră didactică în Transilvania, la solicitarea sa, pentru a se putea bucura de liniştea propice lecturilor, meditaţiei şi scrisului. A debutat ca profesor de limba si literatura română la Pietriş (1951-1952) iar din 1952 până în 1954 a fost profesor la Şcoala Elementară de 7 clase din Prundu Bîrgăului. Ca scriitor s-a remarcat prin volumele : „Matei Iliescu”, “Ocheanul întors”, “A treia dimensiune”.Volumul Ocheanul întors este închinat aproape în totalitate celor doi ani petrecuţi la Prundu Bîrgăului, fiind cel mai frumos omagiu pe care un scriitor îl dedică acestei localităţi. Nu intamplator, Radu Petrescu a fost declarat , cetăţean de onoare post-mortem, al localitatii Prundu Bârgăului.
Prin urmare, retragerea numelui de Radu Petrescu liceului din Prundu Bargaului ar reprezenta o samavolnicie .
Vezi: http://www.rasunetul.ro/CETĂŢENI-DE-ONOARE-AI-COMUNEI-PRUNDU-BÂRGĂULUI-RADU-PETRESCU

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5