Represiunea comunistă de la rezistenţa din munţi la „Memoria ca vindecare”. Mega eveniment găzduit de Biblioteca Judeţeană

Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” a găzduit astăzi un eveniment constituit sub forma unui demers curajos şi tot odată, delicat, asupra perioadei comuniste: „Comunismul în România. Represiunea. Rezistența”. Organizat şi cu sprijinul Consiliului Judeţean BN şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România și Konrad Adenauer Stiftung, evenimentul s-a vrut nu doar un recurs la memorie ci şi prezentarea a noi abordări ale represiunii şi rezistenţei anticomuniste în vederea înţelegerii acestui complex fenomen de către generaţiile mai tinere.

Aşa cum spunea şi managerul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”, preotul Ioan Pintea,  „Comunismul în România. Represiunea. Rezistența” este unul din primele evenimente de această anvergură pe care Biblioteca Judeţeană „le pune în scenă”, fiind vorba de invitaţi „cât se poate de serioşi şi adânc implicaţi în acest fenomen”.

Manifestarea a debutat cu un moment muzical, fiind vorba de un colind care se cânta în închisorile comuniste, „Rugăciune pentru martiriu”  pus în scenă de Cristian Moldovan, Emanuel Gavriloaie şi  Victorița Alexandra Gavriloaie.

Invitat să vorbească în faţa a foarte mulţi elevi prezenţi la eveniment, părintele ieromolah Grigore Benea, coordonatorul Memorialului Gherla, a recunoscut faptul că în liceu a fost ateu şi că pe Dumnezeu şi Isus Hristos l-a descoperit în cărţile unui „mare” deţinut politic: Părintele Nicolae de la Rohia: „ Memoria nu este un blestem, este o şansă. A-ţi aduce aminte de cei care nu mai sunt este forma cea mai autentică şi mai sigură de a fi tu însuţi. Omul care nu ştie ce îi aduce viitorul are o singură certitudine, ştie ceea ce i-a adus deja trecutul. Comuniunea cu cei de dinaintea noastră este un patrimoniu complet, pe care nu-l mai poţi negocia, el există deja (…) Fără acestă memorie nu am fi oamenii prezenului, şi nu am avea forţa de a ne lăsa cumva în voia viitorului. De aceea, memoria este un medicament, un factor de vindecare (…) Indiferent de ceea ce ne desparte, acestă memorie este un liant şi, mai mult decât un liant, este baza unei comuniuni pe termen lung”.

Despre martiriul Bisericii Greco-Catolice a vorbit părintele protopop Ioan Vasile Frişan de la Biserica „Bunavestire” din Bistriţa în „Credinţa noastră este viaţa noastră” în timp ce „Permanenţa memoriei: memorialul victimelor rezistenţei şi comunismului de la Sighet a fost asigurată chiar de preotul Ioan Pintea.

Tot în cadrul evenimentului au avut loc şi trei prezentări de carte, după cum urmează: preot Vasile Rus: „Martirii din Dealul Crucii” ;„Gheorghe Pașca: viața și jertfa”, prof. Viorel Rus: „Rezistența anticomunistă din județul Bistrița-Năsăud şi prof. Totir Constantin: „Prigoniții biruitori”.

Coordonator al cărţii „Martirii din Dealul Crucii”, părintele Vasile Rus de la Nepos a reamintit faptul că „Închin această carte suferinţei lor (şase copii, orfani de tată) din toţi aceşti ani, durerea lor fiind însoţite de stigmatul permanent de a fi „duşmani ai regimului comunist”…, cartea să fie un însemn în aducerea aminte a luptei şi a martiriului eroilor din Dealul Crucii pentru ca, în comunităţile noastre, blestemăţiile dictaturilor de orice fel să nu se mai poată repeta niciodată”. Reamintim faptul că preotul Vasile Rus din Nepos, este nepotul martirului Toader Dumitru, ucis de „câinii” de pază ai comunismului, în Dealul Crucii, la 24 iunie 1949, a reuşit după ani şi ani de zbateri, să facă o mică dreptate şi recunoaştere a martiriului bunicului său (mort alături de Bodiu Leonida şi Burdeţ Ioan), prin editarea acestei cărţi „Martirii din Dealul Crucii”.

Trecut de 75 de ani dar cu spiritul tânăr, profesorul Viorel Rus este unul din puţinii intelectuali care s-au ocupat la modul cel mai serios de „Rezistenţa anticomunistă din judeţul Bistriţa-Năsăud”, cel care a reamintit faptul că : „ Am scris această carte în memoria tatălui meu, învăţătorul chiabur Rusu Petre, şi a mamei mele, Elisabeta (...) originari din Rebra Năsăudului, stabiliţi fără voia lor în Dipsa, comuna Galaţii Bistritei, “gospodari dezgospodăriţi”, împotriva cărora regimul comunist a dus o acerbă luptă de clasă, dar şi din respect pentru toţi locuitorii aşezărilor actualului judeţ Bistriţa-Năsăud, care, deposedaţi pe nedrept de bunurile şi libertatea lor, s-au împotrivit cu străşnicie comunismului, sfârşind prin a fi târâţi în închisori, în colonii de muncă forţată, deportaţi sau chiar ucişi.

Ultimul, dar nu cel din urmă, e vorba de profesorul Constantin Totir, al cărui părinte a fost executat de Securitate în 1952 la Craiova. Reamintim faptul că tătăl profesorului Constantin Totir, Dumitru, a condus între anii  între anii 1948-1952 a condus Mișcarea de rezistență anticomunistă din Turnu Severi, el  plătind scump acest curaj de a mărturisi pentru adevăr,fiind executat de securitatea comunistă în 1952 la Craiova.În urma jertfei sale a rămas o mamă văduvă ,Nicolita Totir și șase copii orfani:Constanța,Haralambie,Nicolae,Ileana,Constantin și Aurora,dați afară din școli de vrednicii comuniști pentru a înțelege jertfa tatălui lor.

De asemenea, Olimpiu Nuşfelean a prezentat numărul revistei „Mişcarea Literară” dedicat lui Romulus Rusan, scriitorul care  a fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, conducând Centrul Internaţional Pentru Studiul Comunismului. S-a implicat în construcţia Memorialului de la Sighet, a coordonat colecţia de mărturii şi zeci de cărţi ale rezistenţei l-au avut mentor şi editor.

În cadrul  Expoziției de  Foto-Documentare „Comunismul în România. Represiunea. Rezistența” , a mai fost vernisată o expoziţie de carte şi proiecţia unui film adus de părintele Vasile Rus de la Nepos.