O reţetă de succes în turism, punctele gastronomice locale! În comuna Vama Buzăului din Braşov sunt 20, în judeţul nostru sunt 3!

Ce bine ar fi ca atunci când mergi prin satele judeţului nostru, de ce nu pe traseul Via Transilvanica, să poţi mânca produse tradiţionale într-o gospodărie ţărănească, în loc să-ţi cumperi "prostii" de la un magazin! Aşa i-am ajuta şi pe producătorii locali, iar turiştii ar trăi o experienţă unică. Cam de la acest principiu – Din fermă în furculiţă – a pornit dezvoltarea punctelor gastronomice locale. 

În Bistriţa-Năsăud sunt autorizate 3, în judeţul Braşov, 56, dintre care 20 numai în comuna Vama Buzăului. Cum de la alţii se poate, şi la noi nu? Nu avem persoane interesate, produse tradiţionale, reţete autientice sau e prea complicat cu actele?

***

Răspunsul l-am aflat în schimbul de experiență și bune practici pe tema Punctelor Gastronomice Locale care a fost organizat de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, alături de ADI Turism Bistrița-Năsăud, ca răspuns la invitația Reprezentanței Teritoriale din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Din păcate, e o mare diferenţă între județe prin felul în care autoritățile înțeleg conceptul de punct gastronomic local. În unele județe instituțiile din domeniu au înțeles rolul acestora și-i ajută pe oameni să implementeze punctele gastronomice locale, în alte județe, nici nu-i ajută, nici nu-i încurcă. De exemplu, în Braşov, nu s-a cerut ca gospodina să aibă PFA, II, SRL, a fost autorizată ca persoană fizică… Mult mai simplu!

Tiberiu Nicolae Chirilaş, primarul comunei Vama Buzăului, ne-a explicat, cum a pornit povestea la el în localitate.

„Sunt primar din 2004 şi atunci când am venit a trebuit să găsesc direcţia de dezvoltare, plecând de la punctele tari pe care le are această comunitate. Am identificat foarte rapid turismul ca direcţie de dezvoltare, ocupaţia de bază a locuitorilor, la acea vreme, fiind creşterea animalelor. Mi-am fixat o ambiţie şi un crez că turismul va reprezenta pentru vămăşeni, în viitor, principala activitate din care cea mai mare parte a locuitorilor îşi va câştiga existenţa, salvând localitatea de la depopulare.

În 2018, Vama Buzăului a fost atestată ca staţiune turistică de interes local, pentru că numărul locurilor de cazare – 200 -  nu ne permitea decât acest lucru. A fost o confirmare a faptului că toate eforturile pe care le-am făcut în această direcţie au fost încununate de succes. Avem de muncit de acum încolo foarte mult.

         Weekend-ul trecut (n.n. – 22-23 mai 2021), au fost aproximativ 2300 de turişti în Rezervaţia de zimbrii Vama Buzăului, ceea ce înseamnă că numărul de intrări în staţiune a fost de două ori mai mare, asta raportat la o populaţie de nici 4000 de locuitori. Un număr mare de turişti în perioada de weekend, de sărbători legale, de vacanţă înseamnă şi probleme, de la aglomeraţie în trafic, salubritatea în localitate etc.

          Le-am spus localnicilor că acest aflux de turişti înseamnă o oportunitate în a-şi dezvolta mici afaceri în turism – cazare, masă şi facilităţi turistice. În cazare suntem şi astăzi subdimensionaţi, pentru că turiştii nu găsesc locuri suficiente. Anul acesta vrem să dăm startul unui nou brand local, se numeşte „Camere la munte”, care nu reprezintă altceva decât acele maxim cinci camere din gospodăria proprie, care nici măcar nu se supun autorizării de către Direcţia de Turism din Ministerul Economiei şi nici unor avize speciale PSI etc. Încurajez foarte mult aceste locuri de cazare, mai ales că noi ne dorim ca prin tot ceea ce oferim să nu oferim doar o masă, o cazare, ci o experienţă.

***

          Un brand local este şi Gastro Local. În 2019, am anunţat că toţi cei care doresc să implementeze această noţiune de Punct Gastronomic Local sunt aşteptaţi la sala de şedinţe. Au fost mulţi, inclusiv din alte comune.

Punctele gastronomice locale au pornit de la ideea ca oamenii să aibă o mică afacere în propria curte, să-şi poată valorifica produsele din gospodărie într-un mod profitabil. Se păstrează şi un patrimoniu de reţete tradiţionale, moştenite din generaţie în generaţie. Ne-am făcut un brand, ne-am făcut cunoscuţi la nivel de localitate, la nivelul judeţului Braşov şi la nivel naţional. Ne dorim ca aceste puncte să funcţioneze unitar pentru că identitatea vizuală este foarte importantă.

          Am reuşit să îmbunătăţim şi legislaţia, este foarte important să armonizăm realitatea cu litera legii. Ne dorim ca legislaţia pentru fiscalizare să fie îmbunătăţită pentru deschiderea unui punct gastronomic local, principiul de la care pornim este ca persoana, gospodăria – inclusiv persoana fizică, pentru că DSVSA Braşov a înţeles foarte bine legislaţia şi autorizează persoana fizică, adică nu neapărat PFA, II, AF – să fie certificată de Primărie ca producător local, să aibă certificat şi atestat de producător local. Pui pe masă produse din gospodăria ta, nu din supermarket. Legislaţia nu spune acest lucru, dar în brand-ul Gastro Local vrem să încurajăm ceea ce este produs în gospodărie. Trebuie să ai un curs de siguranţă şi igienă alimentară, să fii avizat de către DSVSA. Case de marcat pot fi date şi pe CNP, iar impozitarea se poate face inclusiv prin declaraţia unică”, a precizat primarul comunei braşovene.

          Dorian Lungu, preşedintele Asociaţiei Gastro Local, a menţionat că GASTRO LOCAL este un program de tip rețea de nivel național care se bazează exclusiv pe înființarea Punctelor Gastronomice Locale. Cine vrea să facă parte din Gastro Local  - inclusiv din Bistriţa-Năsăud - trebuie să semneze un contract cu Asociaţia prin care se obligă să respecte anumite standarde de calitate şi să folosească sigla pe anumite produse – reclamă, serveţele, şort de bucătărie etc.   

         Cine trece prin Vama Buzăului va observa că punctele gastronomice locale sunt  „marcate” la poartă, unde este afişat şi meniul din acea zi, costul fiind de 60 lei (felul 1, felul 2, desert, băutură, cafea/adult şi 30 lei/copil). La masă sunt acceptate 12 persoane, tocmai mizându-se pe faptul că gospodina nu va ajunge să gătească „ca la cantină”, în cantităţi foarte mari. Practic, 70% din materiile prime sunt produse locale. Pâinea, berea sau vinul trebuie să fie din proximitate, şi nu sunt acceptate sucurile, ci doar siropurile produse în gospodărie.

Punctul Gastronomic Local poate să funcționeze în gospodăriile permanente/sezoniere sau localizat în exploatațiile/fermele de animale, stâni, ferme piscicole, ferme agricole, crame, ferme viticole/pomicole, fonduri de vânătoare, mănăstiri etc.

În judeţul nostru, avem puncte gastronomice locale doar pe Valea Bârgăului, la Elena din Deal în Tiha Bârgăului, la Colibiţa – într-un regim închis şi din 1 iunie la Bistriţa Bârgăului, la Maria Bidian.