O revistă scoasă din răşină

O revistă bună nu o poţi citi, ci doar reciti, aşa cum este de fapt. Revista munţilor, scoasă din răşină, cu reşedinţa la Rodna, unde găsim cărturari dotaţi cu rodul vocaţiei şi chemării, care au făcut din ea însăşi viaţa minerilor, a silvicultorilor, a rodnenilor în general.
În această revistă, rodnenii şi nu numai, îşi exprimă în scris atât bucuriile cât şi durerile şi, totodată, visurile.
Fiecare articol din revista cu nr. 18 din 2012 este o cărămidă pentru dezvoltarea localităţii, cărămidă arsă în focul speranţei spre o cultură mai eficientă care să modeleze caracterele şi faptele oamenilor în curgerea nestăvilită a vremii.
Paginile de început sunt dedicate bucuriei pascale, dovadă că revista are tentă socio-culturală şi de aspiraţie creştină. Preotul paroh Gheorghe Ganea preamăreşte triumful binelui asupra răului, biruinţe vieţii omului asupra morţii dovedind prin cuvânt şi fapte credinţa nestrămutată în înviere, ceea ce ne-a deschis porţile vieţii veşnice.
Geograful Mircea Mureşan prezintă probleme privitoare la dezvoltarea turismului rural în judeţ, cu referiri directe asupra Parcului Naţional Munţii Rodnei, care atrage de la an la an un tot mai mare aflux de turişti, beneficiind de avantajul poziţiei geografice şi resurse consistente.
Cercetătorul Liviu Păiuş, sufletul revistei, intră în viaţa mineritului, tratând poveştile lămpaşelor de luminat, de-a lungul celor aproape trei mii de ani de minerit, alternând nopţile de afară cu cele din mină. Deci, evoluţia luminatului portativ.
Şi de data aceasta găsim intervenţia filologului clujean Viorel Hodiş, cu criticile fine la adresa acelora care stâlcesc limba română. În acest număr, la pagina 15, tratează tema: „Simţul limbii şi pluralizarea” (II). Limba, spune autorul, are ceva măreţ şi solemn în virtuţile sale constructive precum o măreaţă catedrală, încheind apoteotic cu versurile: „Altarul ca să fie şi pietrele să ţie/ Cer inima şi viaţa zidită-n temelie”
Creatorii de poezie din Alba Iulia, Veronica Oşorheian şi Victor Burde, picură ceara luminii spre Ţara Năsăudului, zonă ce le este atât de dragă, la care se alipeşte şi Vasile Horga cu poeziile: „Ploaia de martie”, „Ghiocel” şi „Singurătate”.
Paginile someşene ale lui Liviu Păiuş sunt tratate de Vasile Filip, îndemnând cititorii la o lectură instructivă şi incitantă în compania folclorului de la Fântâna Corbului cu Mioriţa şi Meşterul Manole.
Cărturarul blăjean Ion Buzaşi, cu rădăcini în Ţara Năsăudului, prezintă două cărţi năsăudene – „Himere din ţara cu dor” şi „Emil Rebreanu, eroul de la Ghimeş Făget”, autor Ion Lăpuşeanu.
În împărăţia incomensurabilă a pădurilor de răşinoase a pătruns cu curaj silvicultorul dr. ing. Mihai Marius Pop, care ne face cunoştinţă cu regele pădurii – cerbul, în perioada nupţială, când animalele se adună pe vetrele de bocănit, grup de două până la şapte ciute. Stăpân al grupului fiind cerbul care a câştigat această „funcţie” prin luptă dreaptă.
Cuibul visurilor, revista măierenilor, este readusă în prim plan ca o revistă temerară, cu subiecte intelectualiste, cum spune scriitorul Icu Crăciun, în calitate de redactor şef, ce s-a împovărat, alături de prietenul şi aliatul său, Sever Ursa, care împreună cu colaboratorii consecvenţi, depun o muncă de înaltă clasă, care urcă mereu ştacheta exigenţelor. Revista a rezistat în timp, ajungând la numărul 100, iar fondatorul ei, Sever Ursa la numărul 80, scriitorul someşan care a fost pentru Rebreanu ceea ce a fost Augustin Z.N. Pop pentru Eminescu, spune redactorul şef, Gherasim Domide.
Studenta Anuţa Maria Pop din Leşu ne povesteşte despre practica arheologică din Malta, ţărişoara pierdută în valorile albastre ale Mediteranei, unde însuşi Napoleon a poposit timp de şase zile, dându-şi seama de importanţa strategică a acestei ţărişoare. A apreciat suprafeţele întinse de lămâi, caişi, cât şi minunaţii copaci ornamentali –oleandrii, ficuşi, cactuşi, bambuşi etc.
Revista găzduieşte gândurile dascălilor rodneni, ca de exemplu, Vali Ganea, care prezintă materialul „Dumnezeu oferă fiecărui copil o şansă”, îndemnând educatorii de a promova o politică interculturală în direcţia schimbării atitudinii faţă de elevii romi, organizând cât mai multe activităţi în comun, deoarece fiecare copil educat e un copil câştigat. Toţi suntem oameni şi asta ne face să fim egali. Prof. Liliana Pop defineşte personalitatea şi dimensiunile ei psihologice.
Educatoarele Maria Luchi şi Florina Sângeorzan insistă asupra diferenţierii învăţării, sub raportul conţinutului şi formelor de organizare prin raportarea particularităţilor de vârstă.
Studenta Octavia Domide povesteşte despre vizita la Bruxelles, capitala europeană, ca un înfocat observator, însuşindu-şi noi cunoştinţe ca studentă la Relaţii Internaţionale şi Studii Europene.
Inginerul Alexandru Jauca ne plimbă prin zona piscicolă a Ocolului Silvic Valea Vinului, în special Păstrăvăria de la Fiad şi Telcişor, Fondul de pescuit nr.6 Rebra, cât şi Fondul de pescuit nr.9 Someşul Mare Superior.
Biologul Ramina Vaida încheie revista cu Convenţia RAMSAR şi zonele umede din Parcul Naţional Munţii Rodnei, primul tratat interguvernamental privind conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale.
Iată o revistă cu de toate pentru toţi, aşa că merită recitită.

Comentarii

15/06/12 18:12
veronica osorheian

Mulţumiri pentru că sunteţi cu sufletul alături de noile apariţii editoriale şi de cei care le însufleţesc. SANĂTATE ŞI ÎMPLINIRI FAMILIEI

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5