Ovidiu Pecican la Clubul „Saeculum” Ovidiu Pecican la Clubul „Saeculum”

În organizarea Centrului Judeţean Pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, a Clubului „Saeculum”Beclean şi a Clubului Euphorion Dej, joi 23 februarie 2012, la Şcoala Generală „Liviu Rebreanu” au avut loc întâlnirile Clubului SAECULUM Beclean.

Lucrările întâlnirii sunt deschise de către scriitorul Aurel Podaru, preşedintele Clubului „Saeculum”, care prezintă în alocuţiunea sa pe invitatul de onoare al Clubului în persoana prof.univ.dr. Ovidiu Pecican de la Facultatea de Ştiinţe Europene a Universităţii „Babeş Bolyai” Cluj-Napoca, care este în primul rând scriitor,istoric şi publicist român şi care s-a născut la Arad în anul 1959, fiind absolvent al Facultăţii de Filosofie al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj(1985). Doctorat în istorie(1998). Profesor universitar la Facultatea de Studii Europene, cercetător la Institutul de Antropologie Culturală din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. În anul 2008 a fost numit ambasador naţional al Anului European al Dialogului Intercultural. Coautor al manualelor de istorie pentru clasele a XI-a şi a XII-a, apărute la Editura Sigma în 1999, aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale, dintre care primul interzis ulterior în şcolile din România. Este, de asemenea, realizator de emisiuni TV( „Clujul trăit”, „Agartha Club”, „Sarea-n bucate”). Debut absolut în „Flacăra roşie” din Arad(1978). Debut editorial în 1985 în antologiile: Gustul livezii, O planetă numită anticipaţia şi Romanul românesc în interviuri. Prezent în culegeri de povestiri SF . Înregistrăm printre operele sale

Peste 1.000 de titluri publicate: monografii, manuale şcolare, studii, articole,eseuri,romane, proze scurte etc17 volume de scrieri istorice, 4 volume de europenistică, 2 volume de publicistică, 3 romane, 4 vol. de proză scurtă, 7 vol. de critică şi istorie literară, 2 vol.de teatru(32 de cărţi), 6 volume de ediţii îngrijite, 3 traduceri.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Team Community Studies Association (Pittsburgh, USA) din 1995, membru al Team Europe, stabilită de delegaţia Comisiei Europene din România, din 2004.

După această alocuţiune, Aurel Podaru prezintă şi asistenţa de la această primă întâlnire a anului 2012, amintind aici pe domnii şi doamnele : Aurel Podaru, Andrei Moldovan, Valentin Falub, Olimpiu Nuşfelean,directorul revistei Mişcarea literară, care a adus la Beclean nr.4 al revistei pe anul 2011 şi care împlineşte 10 ani de la prima sa apariţie, revista fiind sărbătorită pe data de 24 februarie, apoi Cornel Cotuţiu, iar de la Dej au venit Luigi Bambulea, Ioan Mărgineanu, Ştefan Mihuţ, prezenţi fiind şi preoţii Doru Zimveliu,Vasile şi Adrian Cherhaţ, prof.Liviu Pop, Mircea Cupşa şi dl.Alexandru Bud, de la Editura Eikon din Cluj-Napoca, care la însoţit pe Ovidiu Pecican la Beclean.

În continure se dă cuvântul domnului prof.univ.dr. Ovidiu Pecican care prezintă tema Balada medievală valahă sau Cântecul de gesta la români în secolele al XII-lea şi al XIV-lea, o temă deosebit de incitantă şi provocatoare privind o nouă viziune asupra genezei poporului român. În acest sens s-a insistat asupra „Epopeei româneşti medievale”,despre „Cântecul de gesta a lui Roman şi Valahata”, cu referiri la resursele istoriografice despre „întâlnirea catolicismului cu ortodoxia”, toate acestea fiind rezultatul unei culturi scrise, cu referiri la legendele lui Simion Dascălul, cu incitanţii termeni de romani noi şi romani vechi.

Discuţiile au fost pe măsura temei expuse: Astfel prof.Liviu Pop lansează ideea pelasgilor, care în viziunea sa erau troienii care vorbeau o limbă latină vulgară, în timp ce Ovidiu Pecican se întreabă:dacă dacii şi geţii sunt acelaşi popor, după care scriitorul Cornel Cotuţiu are impresia că în lexicul române nu mai există nimic dacic, dar crede într-o cultură română scrisă şi care oficiază liturghia în limba lor în secolul XI.

În continuare criticul literar Luigi Bambulea, un excelent teolog în devenire, un poet de o rară sensibilitate se referă la poziţia literaturii faţă de exigenţa unor cercetători, faţă de mărturii şi documente.

Considerăm că întâlnirea de la Beclean a fost una dintre cele mai prestidicioase întâlniri în care istoria s-a confruntat cu ficţiunea, subiectul stârnind mult interes şi probabil viitorul ne va dezvălui noi adevăruri despre poporul român şi istoria sa.