Părintele Radu Roșu: Blocat pe panta DEPENDENȚEI DIGITALE

Dragi cititori, spuneam în articolul trecut faptul că instabilitatea atenției și impulsivitatea sunt, la rândul lor, embleme ale dependenței. Cercetătorii subliniază că, lăsând deoparte beneficiile, cei cu dependență de jocuri online sunt atât de obsedați și atât de dependenți de jocuri, încât renunță adesea la mâncare și la somn pentru a se juca.

Prin urmare, copiii pot să devină dependenți de jocuri și să nu mănânce și să nu doarmă; sunt supuși și riscului de a avea schizofrenie – dar pot să reacționeze și să nimerească ținte cum n-ai mai văzut.

Pentru a înțelege și mai bine influența negative a jocurilor în viața copiilor și nu numai, vă relatez un caz real al unui tânăr de 18 ani, care a ajuns să fie, practic, obsedat de jocuri într-un mod greu de imaginat.

Este vorba de Peter, un tânăr uneori violent, utilizator de jocuri pe calculator; un tânăr care în ultimii patru ani, respective de la vârsta de 14 ani, a fost ținut în casă, prins în capcană de propiii lui demoni psihici, hrăniți de dependența de jocuri.

Când era mic era tot timpul anxios , dar a devenit deprimat după moartea tatălui. Picătura care a umplut paharul a venit în clasa a noua, când a fost suspendat pe toată perioada anului școlar pentru o fază cu urmări dezastruoase.

Singur acasă, cu anxietatea și depresia lui , și-a găsit evadarea în Xbox; cee ace a fost cândva o distracție de weekend a devenit o dependență de șaisprezece ore pe zi. Ajunsese atât de dependent, încât nu se putea opri din joc și devenise agoraphobic, incapabil să iasă din casă sau să se ducă la școală.

În situațiile extrem de rare în care trebuia să iasă din casă  - pentru o programare la doctor spre exemplu -, mama și fratele lui erau nevoiți să-l sedeze și să-l târască afară, în timp ce el se lupta, lovea și țipa. Când mama încerca să scoată consola din priză, el devenea violent și dădea cu pumnul în pereți sau arunca lucruri în ea.

Mama lui a trebuit să obțină un ordin de restricție, desi el locuia încă în casa ei. Copleșită și epuizată, în cele din urmnă a cedat și a intrat într-un tipar de acceptare; îl lăsa să se joace toată ziua și toată noaptea și îi aducea de mâncare atunci când cerea.

Psihiatrii i-au confirmat diagnosticele de anxietate și agorafobie, iar inspectoratul școlar a trebuit să-i trimită profesori acasă, timp de două ore pe zi, pentru a-i oferi o spoială de educație.

Adeseori când nu se juca era o cu totul altă persoană care cu greu putea articula câteva fraze, dar în momentul în care se antrena în joc devenea altcineva, era mult mai implicat în joc.

Dacă în timpul jocului devenea altă persoană, practice, în afara jocului, devenea acea persoană catatonică (sindrom neuropsihiatric complex care afectează capacitatea unei personae de a se mișca și de a comunica normal), incapabilă să lege o frază.

Jocurile au cauzat catatonia lui și starea de rău din timpul în care nu se juca. Joculî l însuflețea, dar își petrecea întreaga viață în stare de veghe cufundat într-o zonă de război digital și fantastic, luptând alături de cei cu care se juca în rețea. Iar când nu se juca era incapabil să iasă din casă – o varză catatonică agorafobică.

Conform oricărei definiții clinice, el era un dependent, numai că dependența lui de ecran – sau mai precis, de lumea interactivă activatoare de dopamine pentru care ecranul funcționează ca un portal.

Cufundarea într-un camp de luptă interactiv și captivant în care deții controlul are o atractivitate care dă dependență.

Acest caz relata teste unul care duce la extrem, dar cu siguranță că astfel de cazuri nu sunt singulare. Dacă avem impresia că ”la noi” nu se poate întâmpla așa ceva a-ți fi surprinși. Jocurile video, jocurile pe calculator sau pe telefon, fac victime mai mult decât ne-am închipuit noi vreodată. Din ce în ce mai mulți tineri preferă să fie conectați la ecrane decât să citească o carte.

Iar dacă vom fi sinceri vom vedea că din ce în ce mai mulți tineri conectați tot mai mult la ecrane, sunt afectați din ce în ce mai mult de efectele negative ale acestora.

Prețuiți VIAȚA și alegeți să nu vă pierdeți! – A.M.

Cu Har și Bucurie, Pr. Roșu Radu Liviu, consilier specializat în tratarea adicțiilor!