Poetul Aurel Rău la 90 de ani! Să cunoaştem, aprofundăm şi promovăm "Florile Răului de pe Valea Bârgăului"

Unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii contemporane, Aurel Rău, fiu al spaţiului mioritic al Văii Bârgăului, despre care Lucian Blaga spunea că aici " curge poezia" îşi aniversează astăzi împlinirea frumoasei vârste de 90 de ani.

Definitorii în devenirea profesională a marelui poet, eseist, prozator, traducător, creator de valoare, om de mare bunătate şi omenie s-au dovedit a fi cadrul familial, mediul fizico-geografic, şcoala cu rolul său formativ-educativ şi nu în ultimul rând vocaţia şi talentul orientate spre mari înfăptuiri spirituale.

A descins în lume şi în viaţă în zi de sărbătoare, respectiv duminică 9 noiembrie 1930, într-o familie de vrednici şi înţelepţi truditori ai gliei, cea a Iacob şi Floarea Rău născută Chibulcutean din Josenii Bârgăului. Casa familiei e situată într-o veche şi superbă livadă de pomi fructiferi din proximitatea centrului civic al localităţii, a şcolii, bisericii, primăriei, centrului medical de permanenţă, a celorlalte instituţii fundamentale ale comunităţii, inclusiv a fostului sediu al Companiei a III-a din cadrul Regimentului II românesc de graniţă, care între 1783 – 1851, a stat de strajă şi apărat hotarele împărăţiei şi a luat parte la luptele de pe aproape toate câmpurile de bătaie ale Europei. Locaţia beneficiază de atmosfera tihnită conferită de canalul morii folosit de localnici pentru a pune la treabă cea mai mare parte dintre activităţile economice de mică industrie ale comunităţii. Acestea constau din cinci mori de apă, mai multe pive cu vâltoare, predecesoarele actualelor maşini automate de spălat, opt instalaţii de fabricat rachiu, iar la Ionul lui Gheorghe, cum era cunoscut Ţarcă-Zdrăbău Ioan, funcţiona o presă de ulei pentru seminţe de dovleac şi o alta pentru sucuri de fructe. De alfel, oameni cu iniţiativă, josenarii au acordat şi acordă din totdeauna atenţie activităţilor economice de mică industrie. Înainte de 1989, tot la a doua sau a treia casă funcţiona câte un atelier pentru producerea de canapele şi mic mobilier a căror desfacere se efectua pe întreg teritoriul naţional. Acest lucru a fost posibil şi datorită sprijinului acordat de Gheorghe Rău, fratele poetului, care în calitate de preşedinte a Cooperativei de consum zonale s-a preocupat nu numai de dezvoltarea reţelei de prestări servicii şi a celei de desfacere a cooperaţiei din salba satelor bârgăoane, dar a găsit şi modalităţi de ajutorare a consătenilor şi a celorlalţi bârgăuani implicaţi în activităţi organizate pe baza liberei iniţiative în procurarea materiilor prime şi derularea relaţiilor cu furnizorii.

În prezent majoritatea morilor sunt dezafectate, iar cea care avea inscripţionat anul 1872, al punerii în funcţiune, aparţinând coproprietarilor Andreica Ioan, fost combatant în cel de-al doilea război mondial, reîntors de pe Frontul de Est şi din prizonieratul din fosta U.R.S.S. la 17.07.1948, care după o lună, după ce şi-a văzut soţia şi cele două fiice, a decedat, Andreica Toader, fost gospodar de frunte al comunităţii şi Margareta Parasca, de la Rusu Bârgăului, în 1962, a fost achiziţionată cu 30.000 lei de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, constituindu-se într-o mărturie peste ani a iscusinţei şi vredniciei oamenilor din această parte românească de ţară.

Debutul drumului poetului în lumea cărţilor şi a stihurilor îl regăsim în localitatea natală, unde, între 1937-1941, a urmat şcoala primară, având ca învăţătoare pe Reghina Mazilu, un cadru didactic exigent sub oblăduirea căreia s-au format numeroase mari caractere. Aici a deprins cum se ţine ceruza sau răsplaiul în muncă, a învăţat să desluşească slova şi să pătrundă în lumea atât de fascinantă, importantă şi folositoare a cărţii. De altfel, punctul forte al comunităţii de la Joseni a fost şi este din totdeauna şcoala şi educaţia.

Dovadă sunt numeroasele personalităţi reprezentative ridicate de aici precum ing. Liviu Guţiu, care şi-a dedicat întreaga viaţă şi activitate construirii şi punerii în funcţiune a marilor obiective ale hidroenergeticii româneşti producătoare de energie electrică ieftină (la preţul de câţiva bani/kwh), prestigioase cadre didactice universitare: Conf. univ. dr. Livia Titieni de la Facultatea de filologie a Universităţii "Babeş Bolyai" Cluj-Napoca, Prof. univ. dr. Ioan Parasca – medic Medicină internă de la Cluj-Napoca, fostul Prof. univ. dr. Ştirbu Vasile de la Universitatea de Nord Baia Mare, Dănilă Tâmbuşiu, fost profesor de Drept roman la Facultatea de drept de la Universitatea din Budapesta; pleiada de tineri cu doctorate obţinute în ultimii ani la universităţi din străinătate: Dr. ing. în chimie Paul-Cosmin Boar (Leipzig - Germania), Ciobanu Cristian-Iulian (Salonic-Grecia) ori din ţară (Rus Ciprian-Vasile).

Câtă vreme Joseniul continuă să dea elevi şi studenţi rău de buni, prezentul este la fel de promiţător, de generos şi optimist. Ne confirmă acest lucru studenta Monica-Maria-Elena Rău, aflată în curs de finalizare a cursurilor de masterat la Facultatea de Construcţii de Maşini – Specializarea Inginerie - Management din cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, care ne-a. obişnuit cu performanţe la cel mai înalt nivel, rod al inteligenţei şi zestrei sale intelectuale native, perspicacităţii şi spiritului său novator. A absolvit Liceul Infoel Bistriţa cu media generală 9,91, în condiţiile în care tatăl era angajat la oi, iar mama plecată pentru cinci luni de zile la muncă în Germania, timp în care s-a ocupat şi de menaj, de treburile casnice şi gospodăreşti.

În acelaşi an a obţinut: Premiul Special pentru rezultate deosebite la matematică, Premiul la Concursul Regional de Matematică Aplicată în Economie - "ECOMAT", organizat de Colegiul Economic Iulian Pop Cluj-Napoca, Premiul la Concursul Naţional de Eseuri Succesul în ospitalitate şi turism organizat de Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Business, care s-au adăugat la numeroase altele obţinute anterior. După absolvirea şcolii din localitatea natală, poetul şi-a continuat pregătirea la liceele "George Coşbuc" din Năsăud (1942-1945), "Alexandru Odobescu" din Bistriţa (1945 -1947), unde l-a avut ca profesor de limba română pe Ştefan Lupu, o somitate spirituală bistriţeano-năsăudeană, care i-a devenit primul sfătuitor în arta versificaţiei şi "Gheorghe Bariţiu" din Cluj (1947-1949). Între anii 1949 – 1953 a urmat şi absolvit Facultatea de filologie din Cluj. Temperamentul contemplativ şi echilibrat de ardelean iscusit, molcom, caracterizat prin modestie şi seriozitate, adept al armoniei l-au ajutat să depăşească încercările vremii, iar după volumul "Focurile sacre" (1956), fiecare apariţie a sa editorială, lista cuprinzând peste 50 de lucrări literare publicate: poezie, proză, literatură de călătorie, critică şi eseistică literară, traduceri fiind de mari dimensiuni, va reprezenta o treaptă ascendentă în cariera sa literară. Secvenţe din activitatea fostului redactor şef al Revistei Steaua a Uniunii Scriitorilor am receptat încă de timpuriu întrucât fosta vecină şi consăteană Livia Flămând, sora mai mare a poetului, căsătorită la Suseni, mama poetului Dinu Flămând, pentru a cultiva interesul copiilor din vecini pentru şcoală şi educaţie, obişnuia să ne vorbească cu mândrie şi admiraţie despre aspecte din activitatea fratelui său, poetul. Rezultatele strădaniilor muncii desfăşurate de Aurel Rău n-au trecut neobservate. I s-a conferit Premiul I pentru poezie acordat de Academia Română şi Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduceri. A obţinut Premiul "Omnia" la numeroase festivaluri de poezie, iar Ministerul Turismului Elen l-a premiat pentru volumul Grecia, călătorie incompletă.

Poezia sa este tradusă în limbile greacă, germană, maghiară. Ca o recunoaştere a meritelor sale literare municipiile Cluj-Napoca şi Bistriţa i-au conferit titlurile de cetăţean de onoare, iar la 14 octombrie 2007 a devenit cetăţean de onoare al comunei natale Josenii Bârgăului, căreia i-a dus faima în ţară şi lume.

Sunt suficiente argumente şi motive pentru care conaţionalii noştri şi mai ales noi cei de pe meleagurile Bistriţei şi Năsăudului trebuie să-i cunoaştem, aprofundăm şi promovăm creaţia sau cum consemna Lucian Blaga într-o dedicaţie "Florile Răului de pe Valea Bârgăului".

La importantul eveniment aniversar dorim marelui poet "Mulţi ani fericiţi în deplină sănătate creatoare!".