Scriitorul Niculae Vrăsmaş, la 77 de ani

Apărător al reperelor bârgăuane

Redacţia cotidianului „Răsunetul” este în sărbătoare. Colegul nostru, Niculae Vrăsmaş, mai adaugă un an în jurnalul vieţii.

V-am obişnuit, ca în suplimentul nostru să apară personalităţi ale judeţului care fac cifre rotunde. De această dată, face o excepţie, la o vârstă frumoasă şi cu totul aparte: 77 de ani.

„Aş vrea să opresc timpul în loc, să nu mai îmbătrânesc. Pentru mine este cea mai frumoasă zi. Toată viaţa m-am luptat cu vrăjmaşul din mine şi mi-am dorit să fac doar lucruri frumoase. Promit că de acum nu voi mai număra anii”, spune sărbătoritul.
Asigurându-vă de respectul nostru, vă urăm sănătate, bucurii şi împliniri.
La mulţi ani!
Redacţia „Răsunetul”

Născut la 3 noiembrie 1939, în comuna Prundu Bârgăului, jud. Bistriţa – Năsăud, urmează cursurile medii și Universitatea la Bucureşti, absolvind Facultatea de Geologie-Geografie, secţia geologie, în anul 1964, efectuând apoi și studii post-universitare de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale, cursuri de limba engleză şi atestare PC.

A lucrat în mai multe unităţi, având ca profil cercetarea geologică, precum: ISEM (1964-1966), IGEX (1966-1970), cu sediul în Bucureşti, IPEG Hărghita, Miercurea Ciuc (1970-1975) şi PROSPECŢIUNI Bucureşti (1975-1999), îndeplinind mai multe funcţii de conducere şi cercetând aproape întreg teritoriul ţării, până în 1999, când se pensionează, dar continuă să lucreze în domeniul resurselor minerale şi a mediului, la mai multe firme private şi activează ca şi consilier local ales, la Prundu Bârgăului.

În 30 decembrie s-a căsătorit, la București, cu Sultana Ștefănescu, colegă de geologie, realizând până în prezent o căsnicie deosebită, umbrită doar de lipsa unor copii și a deteriorării stării de sănătate în ultimo ani, dar ca marcare a trecerii lor prin viața pământeană, vor lăsa pentru comunitate „Casa Vrăsmaș - Bibliotecă și Muzeu”, construită pe vatra părintească din Prundu Bârgăului.

După reîntoarcerea din București în locurile natale, principala sa activitate, după anul 2001, s-a desfăşurat în domeniul publicisticii, în principal la Casa de Presă „Răsunetul” Bistriţa, dar şi la alte ziare şi reviste locale sau naţionale. Începând din primăvara lui 2005 şi până în prezent, lucrează ca redactor responsabil la „Gazeta de Bârgău”, supliment al ziarului „Răsunetul de Bistriţa – Năsăud” ajuns în anul XII, la nr. 130. În 2011 fondează, coordonează, îngrijește și prefațează revista culturală „Anuarul Bârgăuan”, din care s-au publicat, până acum, primele șase volume.

În perioada de activitate la Întreprinderea de Prospecţiuni Geologice şi geofizice, din Bucureşti, activează la Cenaclul literar „Simion Mehedinţi”, iar din 1999 devine membru al Cenaclului literar „George Coşbuc” din Bistriţa, apoi membru al Societăţii Scriitorilor din judeţul Bistriţa – Năsăud, al Societății Scriitorilor Bistrițeni „Conexiuni”, membru fondator al Clubului Cultural Internaţional ”Boemia” și membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Este membru fondator al Fundaţiei „Plaiurile Bârgăului”, al Societăţii culturale „Speranţa reînviată” şi preşedinte al Fundaţiei culturale „Valea Bârgăului” și Cetățean de Onoare al comunei natale, Prundu Bârgăului.

A luat parte la numeroase acţiuni culturale, din ţară şi din judeţ, precum şi la simpozioanele culturale, anuale, ale Văii Bârgăului, începând de la sfârşitul anilor 70, dar cu deosebire după anul 2000, când se alătură organizatorilor și participă cu numeroase comunicări, axate, în principal, pe domeniul monografic, iar începând cu 2009 preia sarcina de principal organizator şi moderator al simpozionului, urmând a fonda un anuar al lucrărilor prezentate, care apare începând din 2011 și până în prezent, având ca principală temă „Ţara Bârgaielor”

După retragerea din capitală în locurile natale, a participat cu lucrări ştiinţifice la sesiuni aniversare, desfăşurate în localităţile Bistriţa Bârgăului, Prundu Bârgăului, Susenii Bârgăului, la Colocviile comunei Josenii Bârgăului, la  festivalurile „Fire de tort”, ţinute la Reteag, Mănăstirea Salva, Runcu Salvei, Coşbuc, Năsăud, Maieru, Teaca şi Bistriţa, la Saloanele Rebreanu, Saeculum, Beclean şi ASTRA Năsăud. Cea mai mare parte a activităţii sale a constat în cercetarea trecutului ţinutului nord-est transilvan şi a Ţării Bârgaielor, în special, prin studiul arhivelor şi observaţii de teren.

A intrat în publicistică, colaborând la cotidianul „Răsunetul” şi lucrând, din 2005, ca redactor şi apoi redactor şef, la „Gazeta de Bârgău”, supliment care apare cu sprijinul Casei de Presă „Răsunetul de Bistriţa – Năsăud” şi a primăriilor din Valea Bârgăului.

Debutează literar, în revista “Vatra”, nr.9 din septembrie 1988, Târgu Mureş, cu fragmente din Memoria jurnalului: Radu Petrescu, într-un grupaj literar, întitulat Memoria jurnalului: Radu Petrescu,  alcătuit de Ioan Ilieş.

A colaborat, cu peste 50 de studii, eseuri şi articole, preponderent pe teme de cronologie, toponimie, etnografie şi folclor, memorialistică, istorie şi critică literară, la următoarele publicaţii culturale: “Vatra” (Târgu Mureş), “Revista Ilustrată” (Bistriţa), “Mişcarea literară” (Bistriţa), „Eco Terra” (Cluj-Napoca), „Ferma” (Timişoara), “Arhiva Someşană” (seria a III-a, Cluj-Napoca), „Vatra veche” (Târgu Mureș), „Dacia literară” (Iași), „Cuibul visurilor” (Maieru), „Mesagerul”, “Mesagerul literar şi artistic”, “Răsunetul” și Gazeta de Bârgău” (Bistriţa).  

A publicat, până în prezent, următoarele volume: Regele brazilor şi folclorul,  Editura “Europres” Bistriţa, 2005, Prundu Bârgăului, o vatră străveche, vol.1, Editura “Karuna” Bistriţa, 2007 şi Jurnale paralele (Radu Petrescu văzut de un elev al său), Editura “Eikon”, Cluj-Napoca, 2008, care a primit Premiul pentru debut literar în volum, la Concursul Naţional de Proză a celei de a XXVI-a ediţie a Saloanelor „Liviu Rebreanu”, noiembrie 2008, dar şi Premiul pentru beletristică – proză, al “Anului editorial 2008”, oferit de Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga”din Cluj - Napoca. A mai publicat Un brad intrat în legendă - Regele Brazilor în literatură şi folclor, editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010, o ediţie nouă, îmbunătăţită cu date noi privind evoluţia folclorului bârgăuan în ultimele patru decenii, și a îngrijit o serie de articole postume şi volumul omagial Nori dantelaţi – Nuages denteles, cuprinzând poeme ale poetului bârgăuan Teo Vrăsmaş, în traducerea lui Florin Avram, apărut în ediţie bilingvă, română-franceză, la Editura „Eikon”, Cluj-Napoca, 2008, precum și volumul omagial Un secol de viață, dedicat marelui dascăl bârgăuan Albu Matei.

Este fondatorul, coordonatorul, îngrijitorul și prefațatorul revistei de cultură „Anuarul Bârgăuan”, din care au apărut până în prezent următoarele cinci volume: „Despre Ţara Bârgaielor şi oamenii ei” (vol. I, 2011), ”Bârgaiele în spaţiu şi timp…Exerciții de trecut cu privire spre viitor” (vol. II, 2012), ”Repere bârgăuane” (vol. III, 2013), ”Bârgaiele între istorie și prezent” (vol. IV, 2014), „Bârgaiele între trecut și viitor” (vol. V, 2015) și „Bârgaiele la răscruce” (vol. VI, 2016).

Recent, Niculae Vrăsmaș a publicat volumul „Moştenirea lui Fabian”, apărut la Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2015, sub egida Bibliotecii Judeţene „George Coșbuc”, lucrarea primind Premiul pentru Istorie și Critică Literară „Gavril Scridon” al Societății Scriitorilor Bistrița-Năsăud, pe anul 2015 și Premiul pentru Istorie și Critică Literară „Andrei Mureșanu”, la manifestarea „Serile de la Casa poetului”, Ediția a V-a (22-26 august 2016, Bistrița.  

Niculae Vrăsmaş este cuprins în următoarele dicţionare și antologii: - Scriitori români la frontiera mileniului III – Dicţionar critic – vol.I Bistriţa-Năsăud, de Dumitru Munteanu, Editura George Coşbuc, Bistriţa, 2009, p.801-806. - Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare al judeţului Bistriţa-Năsăud, Vol. I, Ţara Năsăudului, Coordonator Ioan Seni, Cuvânt înainte de acad. Dumitru Protase, Editura NAPOCA STAR, Cluj-Napoca, 2009, p.411-412. - Dicţionarul scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America), de Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2011, p.569. - Solidaritate şi Toleranţă, Antologie de texte PROADO, coordonatori: Doina Orza şi Menuţ Maximinian, Editura Mesagerul, 2009, p.307-310. - Boemia, Antologie de Nicolae Băciuţ a Clubului Internaţional de Cultură “Boema”, Editura NICO, Târgu Mureş, 2010, p.16º-163-163. - Conexiuni, antologie de proză, coordonată de Dorel Cosma şi Elena M. Cîmpan, Editura Karuna, Bistriţa, 2010, p.253-265. - Cuvântul în timp, Antologie de poezie, proză şi eseistică, Materiale selecţionate şi aprobate de Grupul Consultativ format din: Felix NICOLAU, Ioan Pavel AZAP, Ştefan Doru DĂNCUŞ, Gabriel COJOCARU, Editura „grinta”, Cluj-Napoca, 2011, p.423-442. - „Antologia prozei scurte transilvane actuale”, vol.3, de Ovidiu Pecican, Editura Limes, Cluj – Napoca, 2011, p.359-368. - Bârgăuani de top – O carte (incompletă) a spiritualității bârgăuane, de Titus Wachsmann-Hogiu, Editura Karuna, Bistrița, 2009, p.325-331. - Dincolo de cuvânt (Confesiunea poetului, prozatorului, coordonator Valentina Becart, Editura ARHIP ART, Sibiu, 2012, p.249-258. - O altfel de istorie a literaturii române contemporane, vol.III, Editura Singur, Târgoviște, 2013, p.131-137. – Antologie de proză contemporană românească, Sărmanul Dionis, autor Carmen CĂTUNESCU, Editura Scrisul contemporan, Ploiești, 2014.  – Antologie de poezie contemporană românească, Porni Luceafăru, autor Carmen CĂTUNESCU, Editura Scrisul contemporan, Ploiești, 2014. - Mierle într-un lan cu maci, Antologie literar-artistică, îngrijitor Voichița Pălăcean-Vereș, Editura NAPOCA NOVA, 2014 și în dicționarul - Personalități române și faptele lor (1950-2010), (Geologie-Literatură), de Constantin Toni Dârțu, Editura Studis, Iași, 2014, p.173-246. - Un deceniu de „Conexiuni”, de Dorel COSMA și Elena M. CÎMPAN, Editura Nosa Nostra, Bistrița, 2015, p.294-314.

Referințe critice: “Radu Petrescu este văzut de fostul său elev în Jurnalele paralele: pe de o parte este jurnalul scriitorului, Ocheanul întors, iar pe de altă parte propriul jurnal al elevului, pentru că profesorul îi îndemna să-şi noteze într-un caiet impresiile personale despre oameni, profesori şi colegi, prieteni şi cunoscuţi, despre natură, despre fapte şi întâmplări...” (Ion BUZAŞl, Jurnale paralele - Radu Petrescu văzut de un elev al său, România Literară, nr.47, 28.11.2008) 

„Alternînd fragmente din Ocheanul întors cu cele din propriul jurnal, apelînd la documente, amintiri personale, Niculae Vrăsmaş încearcă o reconstituire a ambianţei în care au trăit aventura transilvană soţii Adela şi Radu Petrescu.” (Mihai DRAGOLEA, Povestea devotamentului, Altitudini, An. III, Nr.32, octombrie 2008, p.9.)

”O încercare de a găsi, în însemnări de acum 55 de ani, în scrisori, în arhive sentimentale, semne şi certitudini ale unor legături ce dau să iasă din sfera afectivului şi să intre în ceaa a spiritului.” (Eugenia ŢARĂLUNGĂ, Miscellanea, Breviar editorial, în “Viaţa Românească”, nr.1-2, 2009, p.250)

„Cartea lui Niculae Vrăsmaş a primit două premii în 2008: Premiul pentru debut literar în volum, la Concursul Naţional de Proză a celei de a XXVI-a ediţie a Saloanelor „Liviu Rebreanu”, din noiembrie 2008, dar şi Premiul pentru beletristică – proză, al “Anului editorial 2008”, oferit de Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga”din Cluj - Napoca. (Menuţ MAXIMINIAN, Niculae Vrăsmaş, prezent în revistele bucureştene, Răsunetul, 28/02/2009)

„ La categoria “beletristică”, premiul a fost împărţit între patru autori. Pentru proza publicată în 2008 autori de succes au fost autorul sexagenar Niculae Vrăsmaş cu volumul dedicat profesorului său Radu Petrescu - “Jurnale paralele -”...”  (Patricia FEDORENCO, Editura Eikon, câştigătorul Anului editorial 2008, Ziua de Cluj, fondat în 2004, nr.1324, 29.04.2009)

 „...premiile pentru proză au ajuns la Niculae Vrăsmaş, pentru "Jurnale paralele", şi Alex Porc, pentru "Debit de valium". (Raluca GRECU, Cultura, 28.04.2009)

„Este o întreprindere meritorie, de pionierat, întrucât până la N.V. nimeni nu a adunat într-un singur op tot ceea ce s-a scris despre aceste mari şi reprezentative aşezări ale ţării noastre. Reluând efortul unor înaintaşi (...) Niculae Vrăşmaş reuşeşte să ducă la bun sfârşit un travaliu deloc de neglijat, încurajator pentru noi iniţiative de acest gen în viitor.” (Gavril MOLDOVAN,  O monografie mult aşteptată: Prundu Bârgăului, o vatră străveche, de Niculae Vrăsmaş, Revista ilustrata, 2007.)

 „…Cum Radu Petrescu de la 17 ani (din 1944) a început să ţină un jurnal, i-a îndemnat şi pe elevii săi să ţină jurnale zilnice, bineînţeles învăţându-i "ce şi cum". Aşa a început un jurnal şi Niculae Vrăsmaş, care i-a fost elev. Şi de la o astfel de întâlnire, profesor-elev, începe această nouă carte despre remarcabilul scriitor Radu Petrescu.” (Virgil RAŢIU, Jurnale paralele- Radu Petrescu văzut de un elev al său, Mesagerul, 28.06.2008.)

             „…Zi de zi, Vrăsmaş scria, la îndemnul profesorului, într-un jurnal care a rămas mărturia proaspătă a unui copil despre clasă şi Radu Petrescu, el însuşi autor de jurnale. Cartea lui Niculae Vrăsmaş este o desfăşurare "paralelă" a însemnărilor, aşa cum se găsesc evenimentele în jurnalul elevului şi cel al scriitorului.” (Victor ŞTIR, Niculae Vrăsmaş  l-a adus pe Radu Petrescu acasă, Mesagerul, nr. 3556 , 5.06. 2008.)

            „Referitor la lucrarea în sine, reţin remarcabila structurare a materialului, Niculae Vrăsmaş, conform mărturiilor din prefaţă, a cercetat cu migală arhive şi documente din perioada respectivă, cu extrase din presă, prezentând cât se poate de veridic şi obiectiv evenimentele cultural-artistice desfăşurate sub emblema Festivalului „Regele Brazilor”. (Ion MOISE, Niculae Vrăsmaş şi bradul său legendar, Răsunetul,  25.08.2010)

„Cartea este un document pentru că are în cuprins atât importante texte despre manifestările culturale desfăşurate la rădăcina bradului secular în perioada 1968-1977, şi reluate în anii 2001-2010, cât şi numeroase fotografii.” (Jeniţa NAIDIN, Niculae Vrăsmaş – Scriitorul cu suflet de aur, Răsunetul, 26.11.2010)

„Ei, bine, un om cu jurnal început în timpul când a fost elev la şcoala elementară este istoricul literar Niculae Vrăsmaş care a publicat una din cele mai afective cărţi dedicate scriitorului Radu Petrescu. Este vorba de Jurnale paralele. Radu Petrescu văzut de un elev al său, ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2008, 284 pag.” (Icu CRĂCIUN, Magistrul și ucenicul, Mișcarea literară, Anul VI, Nr.4 (24), Bistrița, 2007, p.62)

„Am răsfoit cu plăcere Anuarul Bârgăuan (Anul 1, Nr. 1, 2011), volum cu un cuprins bogat şi divers, grupând un număr mare de colaborări şi semnatari, oameni de cultură, scriitori, profesori, cercetători în arhive, texte acoperind domenii ca istorie, etnografie, învăţământ, economie, literatură şi arte, topografie, creaţie populară, unele dintre ele foste comunicări ştiinţifice sau abordări cu alte prilejuri publice, totul preluat în cunoştinţă de cauză, realizat sub îngrijirea şi cu o mare dăruire sufletească şi cu un Cuvânt înainte de Niculae Vrăsmaş. (Aurel RĂU, Am răsfoit cu plăcere Anuarul Bârgăuan,, Anuarul Bârgăuan, An II, Nr.2, Editura   Eikon, Cluj-Napoca, 2012, p.286)

„Cu deosebită discreţie şi fără pretenţia de a-şi copleşi interlocutorii, prin numărul articolelor, Niculae Vrăsmaş intervine în repetate rânduri cu articole interesante ce completează sau fac legătura între conţinutul articolelor propuse, intercalaţiile sale, realizându-se din perspectiva moderatorului decât al redactorului ce-şi doreşte, în primul rând, să evidenţieze calitatea contribuţiilor numeroşilor săi colaboratori. Reuşitele sale sunt în această privinţă demne de subliniat în sensul că se remarcă ca un talentat scriitor, iubitor şi cunoscător al istoriei.” (Vasile Dobrescu, Un veritabil adt de cultură, Anuarul Bârgăuan, An II, Nr.2, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013, p.293

 „…esenţial nu e să-ţi iubeşti ţinutul din care provii, ci să faci ceva pentru el ca semn al acestei iubiri. Îl respect pe dl. Vrăsmaş pentru altruismul de a lucra mai mult pentru ceilalţi, decât pentru el însuşi. Totodată, îi admir pe constructori.”  (Ștefan Borbely, Et in Arcadia ego, Anuarul Bârgăuan, An.III, Nr.3, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2014, p.278)

„Volumul “Jurnale paralele” al scriitorului prundean Niculae Vrăsmaş, reprezintă un omagiu adus fostului său profesor de limba română, care a devenit cu timpul un scriitor deosebit şi în a cărui operă se vorbeşte şi despre viaţa sa în timpul trecerii vremelnice prin şcoala din Prund.”   (Virginia BRĂNESCU, Niculae Vrăsmaş: Jurnale paralele, Răsunetul, 5.9.2008).

„Niculae Vrăsmaș s-a aplecat foarte mult asupra lui Fabian și a scos tot ceea ce s-a putut pentru a-l pune pe acesta în relație cu Eminescu, dar și pe contemporanii săi. Eu îl felicit pe autor și sunt fericit că sub egida Bibliotecii Județene „George Coșbuc”, Bistrița-Năsăud, a apărut o asemenea carte de cercetare, pentru că până la urmă e o lucrare de cercetare în ceea ce privește viața și opera și activitatea a acestui mare și important personaj, Vasile Fabian-Bob-Reu (Rău).”  (Ioan PINTEA, cuvânt la lansarea cărții Moștenirea lui Fabian, la Bistrița, în 15.01.2016).

„Din câte știu, doar doi autori de seamă din județul Bistrița-Năsăud nu și-au revăzut locul nașterii nici după ce au început a merge pom, nici în tinerețe și nici la maturitate. Este vorba de Vasile Fabian Bob și Liviu Rebreanu. Destinul a făcut însă ca amândoi să fie legați sufletește mai mult de satul Maieru decât de localitățile lor natale. Se cunosc zecile de consemnări ale lui Rebreanu referitoare la Maieru (e suficient să amintim cea pusă de corpul redacțional al revistei „Cuibul visurilor” pe frontispiciul acesteia: „În Maieru am trăit cele mai frumoase și fericite clipe ale vieții mele”).

Grație d-lui Niculae Vrăsmaș, prin cartea sa „Moștenirea lui Fabian” (editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015), veți avea ocazia de a afla multe date biografice despre această personalitate care s-a născut la Rusu Bârgăului în 31 decembrie 1795, din familia lui Petru Reu, caporal în Regimentul II grăniceresc român din Năsăud, și a Anisiei, fiica preotului Bob, din Maieru, care, încă de la botez l-a înfiat și crescut, astfel că nu întâmplător se va numi Bob și nu Reu și și-a început studiile primare la Maieru (aidoma lui Rebreanu), continuându-le apoi la școala nemțească din Năsăud (3 ani), unde l-a avut coleg de clasă pe Ioan Marian, primul său biograf, apoi încă trei ani la Gimnaziul superior greco-catolic din Blaj, după care a urmat, în paralel, Facultatea de Filozofie și Facultatea de Drept din Cluj. În toată această perioadă a fost un elev și student eminent, și-a însușit o vastă cultură și a ajuns un mare poliglot, cunoscând limbile: latină, greacă veche, germană, ebraică, franceză, rusă și maghiară. Din păcate, în ultimul an de studii va încălca regulamentul academic și, neacceptând pedeapsa corporală, este nevoit să părăsească facultatea. A încercat să-și termine anul la Oradea, dar nu a reușit, după cum a eșuat și când a încercat să-și găsească un post de auditor (judecător) la Regimentul II din Năsăud.

În anul 1820, Gheorghe Asachi a trecut Carpații, în Transilvania, pentru a căuta tineri intelectuali pentru învățământul românesc de la Iași. Însoțit de Asachi, Fabian va călători în Moldova împreună cu: Vasile Popp, Ion Costea și Iosif Manfi. Tulburările din anul 1821 îi determină pe colegii săi să revină în Ardeal, dar Fabian Bob va rămâne, îndeplinind timp de 7 ani diverse munci, inclusiv institutor în case boierești. În 1 ianuarie 1828 a fost numit profesor de matematică, geografie și latină la Gimnaziul public-național din Iași, iar din 1829 devine colaborator și redactor la „Albina românească” din același oraș. În anul 1834 a publicat manualul de „Geografie elementară”. Tot acum se înființează Academia Mihăileană, de învățământ superior, unde este numit profesor de filozofie și i se acordă titlul onorific de paharnic. Altruistul, onestul și iubitorul de neam Fabian Bob, la moartea căruia, prietenul său Vasile Pop afirma: „era un geniu peste veacul său, așa că dacă ar fi avut o viață mai îndelungată, de care era vrednic, ar fi făcut epocă în literatura națională”, s-a stins din viață prematur, în 7 aprilie 1836, la 41 de ani, în Iași, unde a și fost înmormântat.

Primele versuri le-a scris în latină, cum a fost acel „Carmen onomasticon” (1820), dedicat domnitorului Mihail Sturza, sau alt text intitulat „Alussio”, cu prilejul restabilirii domniilor pământene. Dintre poeziile sale cele mai citate și reproduse în cartea d-lui Vrăsmaș atât în scrierea chirilică, dar și în grafie latină, amintesc: „Moldova la anul 1821” (din care însuși Eminescu, în „Epigonii”, va prelua vestita sintagmă: „S-a întors mașina lumii”…) și „Moldova la anul 1829”, publicate postum în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (anul II, Brașov, 1839, nr. 13, 14 și 15).

Deși are doar 84 de pagini, consider că această carte epuizează cam tot ce s-a scris despre viața și opera unuia dintre primii poeți ai literaturii române, personalitate marcantă nu numai a județului nostru, ci și a României, dovadă – așa cum bine arată autorul ei – s-au pronunțat: Ioan Marian, Ioan Rațiu, Popescu-Scriban, Iuliu Moisil, Titu Maiorescu, Ovid Densușianu, George Călinescu, Teodor Tanco, Sever Ursa etc.”

Icu CRĂCIUN, Niculae Vrăsmaș și Vasile Fabian Bob, "Răsunetul Cultural", Supliment realizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud

şi USR Cluj-Napoca