Povestea struţului bistriţean, pusă pentru prima dată în scenă

Ediţia de anul acesta al Târgului Mare al Bistriţei a fost deschisă pe Pietonalul „Liviu Rebreanu” de Teatrul de proiecte „Liviu Rebreanu” Bistriţa cu piesa „Povestea struţului bistriţean”. Tabloul dramatic, scris de Dorel Cosma, prezintă struţul bistriţean ce poate fi admirat în diferite puncte ale oraşului ca simbol al întemeierii cetăţii. Regele Ludovic de Anjou a acordat Bistriței în 1352 dreptul de a ține „târgul cel mare” de Sf. Bartolomeu. Era organizat timp 15 zile în luna august, în jurul bisericii din Piața Centrală.
Burgul este declarat „oraș liber regal”, un statut ce îi conferea autonomie economică, juridică și politică, inclusiv dreptul de a avea un blazon.

Stema veche a Bistriței cuprinde un cap de struț încoronat cu potcoavă în cioc – simbol al comerțului și coiful regal al regelui Ludovic de Anjou, cu scutul regatului și al casei de Anjou.
Piesa a fost jucată de Amelia Creţiu – povestitor, Adrian Pop – rege, Cornelia Apostol – regină, Ştefan Simion – jude, Daniel Socaciu – vestitor, şi de dansatorii de la Ansamblul profesionist „Cununa de pe Someş”, care au întruchipat cavaleri, domniţe, toboşari.
Realizarea artistică a lui Dorel Cosma, Cornelia Apostol, Teodor Puşcaş şi Bianca Simionca a fost bine primită de public şi a oglindit istoria mai puţin ştiută de către generaţiile actuale.

Comentarii

27/08/19 13:24
Vizitator

Adevărul istoric este că prima atestare documentara a Bistritei datează din a doua parte a secolului al XIII-lea, când la data de 16 iulie 1264, Papa Urban al IV-lea pomenea într-un document în limba latină de ţinutul „Bistriche”, adică Bistriţa. Este vorba despre text al Curiei Papale, emis de Papa Urban al IV-lea, prin care se cerea imperativ nobilului Stefan, sa renunte la pretentiile sale hegemonice asupra tinuturilor Bistritei si Rodnei. În anul 1330, Bistriţa a intrat sub jurisdicţia regelui Ungariei, Lodovic de Anjou. Astfel, în anul 1349, Bistriţa a primit din partea regelui, statutul de oras „civitas”, iar în anul 1353 a primit dreptul de a ţine târg anual de 15 zile, în luna august, denumit de locuitori „Bulgiul”. Povestea struţului bistriţean incepe abia în anul 1366, când Bistriţa primeste si dreptul de a poseda pecete proprie (cap de strut incoronat cu potcoava de aur in cioc) care simbolizează după vechea heraldică, îndeletnicirile cele mai importante ale bistriţenilor – meşteşugăritul şi comerţul, specifice oraşelor de graniţă.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5