Primele timbre circulate poştal în teritorii româneşti

Toate mărcile poştale produse de către poştele străine care au circulat în şi din teritoriile româneşti, pentru că aşa a vrut istoria, au devenit, prin însuşi actul circulaţiei poştale autohtone, ele fiind parte a patrimoniului filatelic românesc!

Timbrele emisiunii 1850 ale poştei fostului imperiu habsburgic sunt material de mare interes pentru cercetarea filatelică autohtonă, deoarece ele sunt primele mărci care au circulat în teritoriile româneşti. Ele au fost folosite la francarea corespondenţei atât în Transilvania, Banat şi Bucovina, cât şi în principatele Moldova şi Valahia pe timpul Războiului Crimeei, 1854-1857, prin oficiile de campanie habsburgică. Datorită interesului istoric şi documentar al obliteraţiilor, această emisiune se constituie într-o veritabilă provocare pentru oricare filatelist.

La 1.06.1850 sunt puse în circulaţie două serii a câte 5 valori, câte una pentru fiecare dintre cele două zone monetare aferente imperiului. Prima, având valorile faciale exprimate în „kreuzer” (60 kreuzer = 1 gulden) pentru teritoriile austroungureşti şi posesiunile acestora, iar a doua, având valorile faciale exprimate în „centesimi” (60 centesimi = 1 lira) pentru provinciile sale italiene, Lombardia şi Veneţia. Imprimarea s-a executat cu 10 planşe, câte una pentru fiecare valoare facială (în Kr şi în Cs) conţinând 256 de poziţii, dintre care 240 clişee de mărci. Celelalte 16 rămase au fost barate cu câte două oblice încrucişate, fiecare, cunoscute în filatelie sub denumirea ANDREASKREUZE.

Primele tiraje (1850-1854) s-au realizat pe hârtie manufacturată, cu filigran nr.1 – KKHM – reprezentând iniţialele Ministerului Comerţului imperial şi regal. Au rezultat, de-a lungul timpului, 3 tipuri distincte de timbre, astfel:

- Tipul I. Mărci realizate cu clişeele iniţiale. Linia inferioară a scutului din desen este groasă; rândurile de puncte de sub piciorul drept al vulturului sunt neparalele; cifrele valorilor ating cu capul lor latura de sus a cartuşului; excepţie valorile de 9 Kr, respectiv 45 Cs.

- Tipul II. Desenul corectat, are linia inferioară a scutului dublă, rândurile de puncte de sub piciorul drept al vulturului sunt paralele; cifrele valorilor de 9 Kr, recte 45 Cs, nu mai ating liniile cartuşelor în care sunt inscripţionate.

- Tipul III. Desenul corectat. Cifrele valorilor sunt aliniate cu cuvântul înscris în cartuş.

Atenţionez că recunoaşterea tipului mărcii necesită o îndelungată practică în condiţiile în care cercetătorul dispune de material suficient.

Mihai Lucian Valea,

filatelist