Prof. înv. preșcolar Ana-Maria Boca (director GPP „Trenulețul Veseliei” Bistrița): Metode, procedee și tehnici de abordare a predării-învăţării-evaluării inovative

În procesul de învățământ, educatorul, ca și copiii, acţionează prin intermediul unor metode de predare şi învăţare. Calitatea muncii lor este în funcţie de aceste metode, ele constituind o sursă însemnată de creştere a capacităţii şi eficienţei învăţământului. Aplicându-se metode deosebite, se obţin diferenţe esenţiale în pregătirea elevilor. În ultimele decenii a crescut interesul pentru aşa-numitele metode moderne. Sunt considerate moderne toate acele metode care sunt capabile să mobilizeze energiile elevului, să-i concentreze atenţia, să-l facă să urmărească cu interes şi curiozitate lecţia, să-i câştige adeziunea logică şi afecţiunea faţă de cele nou învăţate, care-l îndeamnă să-şi pună în joc imaginaţia, înţelegerea, puterea de anticipare, memoria etc. Aceste metode pun mai mult accentul pe cunoaşterea operaţională, pe învăţarea prin acţiune, prin manipulare în plan manual şi mintal a obiectelor, acţiunilor etc. Folosirea metodelor moderne de predare-învăţare-evaluare nu înseamnă a renunţa la metodele tradiţionale ci a le actualiza pe acestea cu mijloace moderne. Metoda este selectată de cadrul didactic şi este pusă în aplicare în lecții sau activităţi extraşcolare cu ajutorul elevilor şi în beneficiul acestora; presupune, în toate cazurile, o colaborare între profesor şi elev, participarea lor la căutarea de soluţii, la distingerea dintre adevăr şi eroare şi care, sub formă unor variante şi/sau procedee selecţionate, se foloseşte pentru asimilarea cunoştinţelor, a trăirilor valorice şi a stimulării spiritului creativ.

Când se alege o metodă, se ţine cont de finalităţile educaţiei, de conţinutul procesului instructiv, de particularităţile de vârstă şi de cele individuale ale elevilor, de psihosociologia grupurilor şcolare, de natura mijloacelor de învăţământ, de experienţa şi competenţa cadrului didactic. Activitatea la clasă ne-a demonstrat de fiecare dată că formarea de competenţe lectorale şi de interpretare a lecturii se produce efectiv prin valorificarea potenţialului intelectual propriu al elevilor în interacţiune cu situaţia de învăţare, în care rolul determinant îl au tehnicile aplicate.

Povestea, într-un act de educaţie literar-artistică, oferă o mare diversitate de posibilităţi şi căi de investigare necesare într-un proces de formare-dezvoltare a elevului cititor.

1. Învățare bazată pe anchetă

Învățarea bazată pe anchetă este, de asemenea, un fel de învățare activă. Include, de asemenea, învățarea bazată pe probleme și nu se bazează prea mult pe profesor; în acest caz, este mai probabil să fii un facilitator decât un lector.

Elevii trebuie să cerceteze subiectul în mod independent sau cu un grup (depinde de profesor) pentru a găsi un răspuns. Această metodă îi ajută să dezvolte foarte mult abilitățile de rezolvare a problemelor și de cercetare.

Exemple de învățare bazată pe anchete

Încearcă să provoci elevii să:

• Găsiți soluții pentru poluarea aerului/apei/zgomotului/luminii într-o anumită zonă;
• Creșteți o plantă (fasolea mung este cea mai ușoară) și găsiți cele mai bune condiții de creștere;
• Investigați/confirmați un răspuns oferit la o întrebare (de exemplu, o politică/regulă deja aplicată în școala dvs. pentru a preveni agresiunea);
• Formează-le întrebările, găsește metode de rezolvare și lucrează la abordarea acestor probleme.

2.Jigsaw

Puzzle-ul este un joc obișnuit pe care fiecare dintre noi l-a jucat cel puțin o dată în viață. Lucruri similare se întâmplă în clasă dacă încerci tehnica puzzle-ului.

Iată cum:

• Împărțiți copiii în grupuri mici;
• Dați fiecărui grup o subtemă sau o subcategorie a subiectului principal;
• Instruiți-i să le exploreze pe cele date și să-și dezvolte ideile;
• Fiecare grup își împărtășește descoperirile pentru a forma o imagine de ansamblu;
• (Opțional) Organizează o sesiune de feedback pentru a evalua și comenta munca altor grupuri.

Dacă copiii au experimentat suficient munca în echipă, împărțiți subiectul în informații mai mici. În acest fel, puteți atribui fiecare piesă unui copil și îi puteți lăsa să lucreze individual înainte de a arăta colegilor ce au găsit.

Exemple de puzzle

• Activitate puzzle ESL – Oferă grupei de elevi un concept precum „vreme”. Grupurile trebuie să găsească un set de însușiri pentru a vorbi despre vremea în diverse anotimpuri.
• Biografie activitate puzzle – Alegeți o persoană publică sau un personaj fictiv într-un anumit domeniu și cereți copiilor să găsească mai multe informații despre acesta.
• De exemplu, ei îl pot cerceta pe Ion Creangă pentru a descoperi informațiile de bază, evenimente notabile din copilărie și anii de mijloc (inclusiv celebrul incident cu cireșele).

Aceasta este o strategie bazată pe soluții pentru a rezolva probleme, a colabora și a stârni creativitatea elevilor. Există cinci etape, dar este diferit de alte metode pentru că nu trebuie să urmezi un ghid pas cu pas. Este un proces neliniar, așa că fiecare profesor îl poate personaliza pe baza prelegerilor și activităților sale.

3. Harta poveştii este o metodă prin care copiii trebuie să satisfacă şi să descopere într-un text următoarele cerinţe date de educatoare: locul, timpul, personajele, intriga (problema), evenimentele (se plimbă, vede, primeşte etc.), soluţia, concluzia, morala. Este o metodă prin care se realizează feedbackul lecţiei (poveştii). În spatele fiecărei metode de predare stă ascunsă o ipoteză asupra mecanismului de învăţare a copilului. Educatorii trebuie să fie preocupaţi de găsirea unor metode şi procedee variate adaptate diferitelor situații de instruire în care elevii vor fi puşi. Folosirea acestor metode de predare-învăţare-evaluare pentru dezvoltarea gândirii critice a elevilor conduce la formarea unei motivaţii intrinseci, ce rămâne dezideratul tuturor dascălilor.

Bibliografie

Cerghit, Ioan - Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşți, 2002.

Dumitru, I. Al. - Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara, 2000.

Carmen Iordăchescu - Să dezlegăm tainele textelor literare, clasa a II-a, Editura Carminis, 2004.

Prof. înv. preșcolar Ana-Maria Boca

Grădinița cu Program Prelungit „Trenulețul Veseliei” Bistrița