Protejarea vânatului pe perioada de iarnă – în fondurile de vânătoare gestionate de Asociaţia Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi

-Ce suprafaţă de terenuri de vânătoare deţine în gestiune AJVPS?

-AJVPS Bistriţa-Năsăud are în gestiune 19 fonduri de vânătoare repartizate în zona de deal şi de munte a judeţului, însumând o suprafaţă de 230.000 ha. Revenind unui vânător 359 ha. Asociaţia are înscrişi în evidenţele sale un număr de 640 membri vânători şi un număr de 2300 membri pescari – cărora le revin apele colinare şi de şes, iar în judeţul nostru inclusiv apele de munte – în care intră şi lacul Colibiţa (300 ha). Cursurile de apă însumează 1000 km.

-Spuneţi-ne, în ce constă fauna cinegetică din aceste fonduri de vânătoare?

-Avem evaluate pe fondurile de vânătoare un număr de: 353 mistreţi, 5270 iepuri, 2770 fazani, 264 potârnichi, 25 cocoşi de munte, 435 vulpi, 200 viezuri, 250 jderi de copac, 113 dihori, 1532 căpriori şi 121 cerbi. Pentru aceste animale avem obligaţia prin contract cu administratorul – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să asigurăm hrană complementară.

-Daţi-ne o idee despre hrana pe care o asiguraţi animalelor.

-Hrană fibroasă (fân, lucernă, frunzare): câte 75 kg pentru fiecare cerb comun, câte 25 kg pentru fiecare căprior şi câte 1,5 kg pentru fiecare iepure. De asemenea, suntem obligaţi să asigurăm cereale, seminţe, fructe, furaje combinate, furaje concentrate şi suculente. Pentru fiecare cerb – 25 kg, mistreţ – 60 kg şi pentru fazan – potârniche – câte 6 kg.

Bineînţeles hrana se administrează în locurile frecventate de vânat, de către personalul retribuit (21 paznici de vânătoare şi pescuit şi 2 tehnicieni).

-Ce vânat predomină în fondurile de vânătoare, raportat la zonele în care se află acestea?

-În zona de munte – Telciu, Ilva Mare, Suplai, Bichigiu, Agrieş, Târlişua, Negrileşti – predomină: mistreţul, cerbul şi căpriorul, iar pe fondurile Dumitra, Măgheruş, Simioneşti, Sâniacob, Figa, Bozieş, Sânmihai, Miceşti şi Dobric, în zona joasă, predomină căpriorul, fazanul şi iepurele.

-V-aţi confruntat cu cazuri de îmbolnăvire a animalelor? Ce măsuri aţi aplicat?

-În lunile noiembrie şi decembrie – cu sprijinul Direcţiei Sanitar Veterinare şi al primăriilor – s-au administrat momeli vaccinale împotriva pestei porcine şi momeli vaccinale împotriva rabiei. Deci, avem în preocupare şi menţinerea sănătăţii faunei cinegetice.

În anul 2008, s-au înregistrat mai multe cazuri de rabie la vulpi – în zonele Sânmihai, Miceşti, Dobric, Telciu, Bozieş, Chiochiş, unde prin acţiunile întreprinse am recoltat exemplarele bolnave şi le-am predat pentru analize la laboratorul sanitar-veterinar. La ora actuală suntem sesizaţi de către Direcţia Sanitar Veterinară – zonala Năsăud – că a apărut un caz de rabie la vulpe pe raza comunei Romuli. Am luat măsurile operative ce se impun pentru a evita răspândirea acestei boli.

PENTRU ANUL 2009

-Vânatul nu este inepuizabil… Chiar dacă trăieşte în sălbăticie. Ce faceţi pentru menţinerea lui?

-Avem cuprinsă în buget suma de 20.000 lei pentru repopulări cu fazan. Vizăm zonele din partea de sud a judeţului – Măgheruş, Mintiu, Beclean, Nuşeni, Zoreni, Milaş -, zone în care fazanul găseşte condiţii bune de trai. Avem în vedere menţinerea efectivelor. Începând de primăvara, atât frumuseţea penajului, precum şi cântatul acestei păsări, dau o senzaţie plăcută celor care au ocazia să-i vadă… Fazanul este o podoabă a terenurilor noastre de vânătoare.

PESCARII

-Vorbiţi-ne şi despre componenta “pescari”… Cum se prezintă situaţia în această componentă a AJVPS?

-Apele colinare şi de şes sunt contractate cu Compania Naţională de Pescuit, care în anul 2008 a fost desfiinţată şi până la această dată nu au fost preluate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură. Urmează să fie clarificată valabilitatea acestui contract de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Orice noutate sau modul de rezolvare va fi comunicată în timp membrilor pescari.

-Repopulări?

-Anual am repopulat apele de munte şi lacul Colibiţa cu 60.000 bucăţi de păstrăv indigen şi păstrăv curcubeu, iar pe apele colinare s-au făcut repopulări cu puiet de somn şi şalău. Ceea ce avem prevăzut şi pentru anul 2009.

-De unde provin veniturile asociaţiei?

-Veniturile AJVPS sunt realizate exclusiv din cotizaţia de membru şi valorificarea vânatului recoltat în baza planului de recoltă aprobat anual de către minister. AJVPS este – conform Statutului – persoană juridică de drept privat, apolitică, fără scop lucrativ, cu patrimoniul propriu, distinct şi indivizibil.

MĂSURI DE PROTECŢIE A VÂNATULUI ŞI PEŞTELUI

-Cum protejaţi vânatul şi peştele din patrimoniul pe care îl gestionaţi?

-AJVPS a întreprins şi întreprinde permanent patrulări pe timp de zi şi de noapte pe fondurile de vânătoare şi de pescuit, pentru a descuraja braconajul cinegetic şi piscicol. Avem în acest sens contracte de colaborare cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Bistriţa-Năsăud şi cu Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Bistriţa-Năsăud. În ultimii ani – spre bucuria noastră – braconajul a scăzut, atât pe linie cinegetică cât şi pe linie piscicolă. Prevederile legale sunt foarte aspre, cu sancţiuni începând cu amendă de 5.000 lei la 15.000 lei, chiar şi de 25.000 lei pentru infracţiunea de braconaj; inclusiv complicitatea la faptele de braconaj constituie infracţiune. Pedeapsa poate ajunge până la privarea de libertate a braconerului.

De asemenea, Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 prevede pentru recuperarea prejudiciului cauzat prin braconaj valori de despăgubire cuprinse: pentru căprior între 2500-5000 euro; căprior femelă între 2000-4000 euro; cerbul comun între 6000-12000 euro; ursul – 40.000 euro; râsul- 2000 euro; fazanul între 35-70 euro; cocoşul de munte între 1350-2700 euro. Valorile sunt pentru perioada “admisă” şi pentru perioada “interzisă” la vânătoare.

PLIN SEZON DE VÂNĂTOARE. MISTREŢUL PE PRIMUL LOC

-Suntem în sezon de vânătoare. Ce se vânează acum?

-Ne aflăm în plin sezon de vânătoare, deci în perioada “admisă” la: mistreţ, vulpe, lup, iepure de câmp, fazan, raţa mare, căprioară femelă şi viţel de cerb.

În perioada admisă (în sezonul de vânătoare) AJVPS organizează, prin grupele sale teritoriale, acţiuni de vânătoare pe toate fondurile, până la terminarea planului de recoltă aprobat pentru fiecare specie.

Acest sezon, de iarnă, situează, în ierarhia preferinţelor, mistreţul pe primul loc.

Pentru trofeele care întrunesc punctajul pentru medalii – aur, argint, bronz, cei care le dobândesc şi participă cu ele la expoziţiile naţionale şi internaţionale sunt distinşi cu medaliile respective.

Membrii asociaţiei noastre au dobândit în sezonul 2006-2007, 2007-2008 şi 2008-2009 trofee care îndeplinesc punctaje pentru care se conferă medalii. Aşteptăm expoziţiile…

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG

Conservarea biodiversităţii şi protecţia faunei de interes cinegetic şi piscicol, precum şi protejarea mediilor naturale de dezvoltare a acesteia. AJVPS reprezintă şi apără drepturile şi interesele membrilor asociaţi.

TROFEE ŞI PARTICIPĂRI LA EXPOZIŢII CINEGETICE

În Catalogul EXPOZIŢIEI NAŢIONALE DE VÂNĂTOARE, 1997, editat de Consiliul Internaţional al Vânătorii şi Conservării Vânatului, figurează şi trofeele membrilor vânători din Bistriţa-Năsăud: Medalie de aur la căprior, Medalie de aur la blană şi craniu de urs, Medalie de aur la blană şi craniu de lup; mai multe medalii de aur la blănuri şi cranii de pisică sălbatică şi colţi de mistreţ.