Punte culturală între Bistriţa şi Timişoara

Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud a fost vizitat ieri de prof. Ciprian Cipu, director al Centrului de Cultură şi Artă Timiş. Domnia sa s-a aflat într-un schimb de experienţă cu specialiştii centrului bistriţean, vizitând, în acelaşi timp, şi Salva, unde a comandat, la meşterul popular Maria Morar, un set de costume pentru ansamblul profesionist „Banatul”. „Am adus modele de peste 100 de ani din Banat deoarece am demarat o campanie dură de revenire la costumul tradiţional, excluzând kitsch-urile şi paietele, celor care nu respectă costumul tradiţional, nemaipermiţându-le să se urce pe scenă”, afirmă Ciprian Cipu.

La Timişoara a luat fiinţă, după Revoluţie, primul centru cultural, după modelul vechilor societăţi culturale gen Astra, care au fost readuse în contemporaneitate, pliindu-se la nevoile actuale. „Din cele trei instituţii, Şcoala de Artă, ansamblul „Banatul” şi Centrul Creaţiei, am conceput un singur centru cultural puternic sub patronajul Consiliului Judeţean. Am fost pionieri în acest domeniu, în momentul de faţă având trei mari sectoare de activitate, centrul de formare şi perfecţionare a tinerilor în domeniul artelor, adică Şcoala de Artă, sectorul de conservare-cercetare şi valorificare la nivel profesionist a folclorului, prin ansamblul „Banatul” şi sectorul care se ocupă de agenda manifestărilor artistice, bifând peste 1600 de acţiuni într-un an”, spune directorul Cipu.

Angajaţii culturii timişorene, inclusiv cei din ansamblul profesionist, nu sunt membri ai partidelor politice, în momentul în care doresc să facă politică cerându-li-se demisia. „Ansamblul profesionist merge în campanie electorală, pe bază de contract, la toate partidele politice, suma fiind între 25-50 milioane lei vechi per concert. Aşa împăcăm pe toată lumea”, a subliniat directorul CCA Timiş. Interesant este festivalul „Lada cu zestre” care a adus pe scenă peste 5000 de artişti din Timiş, cei mai buni interpreţi fiind selectaţi şi cooptaţi în ansamblul „Bujorul” al Şcolii de Arte, iar mai apoi în ansamblul profesionist „Banatul”. Şcoala de Arte a trecut pe regim privat, profesorii autofinanţându-şi cursurile.

Aşa a crescut şi interesul dascălilor de a fi competitivi, în momentul de faţă şcoala numărând 700 de elevi platnici. Nu mai avem de-a face cu titulatura de „profesor”, ci cu instructori şi experţi, astfel suma pentru fiecare dascăl crescând dacă face treabă şi, astfel, putând încadra, la capitolul instructori, şi pe meşterii populari care, deşi n-au studii pedagogice, sunt bune exemple de urmat pentru generaţiile tinere. Şcoala de Arte are şi ansamblul „Bujorul”, pepinieră pentru profesionişti. „Am primit sprijinul Consiliului Judeţean care a înţeles rolul culturii, indiferent de culoarea politică a consilierilor, întotdeauna primind sumele solicitate. În momentul de faţă stăm foarte bine la dotări, având editură, tipografie, autocar, două microbuze, bibliobus cu care transportăm biblioteca mobilă pe sate, maşină pentru staţii şi trei autoturisme.

Vreau să vă spun că am depăşit cu mult, prin autofinanţare, cifra de trei miliarde lei. Centrul pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi-a schimbat faţa în bine în ultimii ani, fiind condus de un director cu multă experienţă, prof. Nicolae Gălăţean. Felicit activitatea specialiştilor de aici şi, cu multă răspundere vă spun că CJC BN este respectat în toată ţara”, conchide Ciprian Cipu.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5